Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția stea definiție dex
stea
găsește rime pentru
stea
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
istea
,
sbea
,
sotea
,
sta
,
stea
,
steag
,
steak
,
stean
,
stear
,
stec
,
stei
,
stel
,
stelă
,
stem
,
stemă
,
sten
,
step
,
stepa
,
stepă
,
ster
,
stră
,
tea
Cuvinte apropiate:
istea
,
sbea
,
sotea
,
sta
,
stea
,
steag
,
steak
,
stean
,
stear
,
stec
,
stei
,
stel
,
stelă
,
stem
,
stemă
,
sten
,
step
,
stepa
,
stepă
,
ster
,
stră
,
tea
STEA,
stele
, s.f.
I.
1.
Corp
ceresc
cu
lumină
proprie
,
format
dintr-o
masă
de
gaze
aflată
la o
temperatură
foarte
ridicată
; (
sens
curent
)
orice
corp
ceresc
(cu
excepția
Lunii
) care
strălucește
noaptea
pe
bolta
cerească
. ♢
Steaua
dimineții
=
luceafărul
de
dimineață
.
Stea cu
coadă
=
cometă
.
Stea
căzătoare
=
meteor
(2)
. ♢ Expr.
A
vedea
stele
verzi
se
spune
când
cineva
primește
o
lovitură
puternică
.
A
crede
în
steaua
sa
= a
crede
într-o
soartă
mai
bună
, a fi
optimist
.
A se
naște
sub o stea
norocoasă
(
sau
rea
)
= a avea (sau a nu avea)
noroc
.
Vai
de
steaua
mea
(
sau
a
ta
, a lui
etc.) =
vai
de
mine
(sau de tine, de el etc.). ♦ (Astron.; în singtamele)
Stea
hiperdensă
= stea cu
densitate
infinit
mai
mare
decât
a celor
considerate
normale
pe
Pământ
.
Stea
neutronică
= stea de
dimensiuni
foarte
mici
,
hiperdensă
, al
cărei
nucleu
este
constituit
dintr-un
amestec
de
neutroni
,
protoni
și alte
particule
grele
. ♦
Stea
călăuzitoare
=
idee
,
concepție
de
bază
care
îndrumează
o
acțiune
, după care se
orientează
o
activitate
. ♦
Epitet
dat
femeii
iubite
.
2.
Fig.
Artistă
celebră
de
cinematograf
, de
teatru
, de
operă
etc.;
vedetă
.
II.
P.
anal
.
1.
Obiect
,
desen
etc. care are o
formă
asemănătoare
cu aceea prin care este
reprezentată
în
mod
convențional
o stea (
I.1.
). ♢ (
Ieșit
din
uz
)
Steaua
Republicii
Socialiste
România
=
ordin
care se
conferea
persoanelor
cu
merite
deosebite
în
domeniul
social
,
politic
,
economic
. ♦
Spec
.
Obiect
simbolizând
o stea (
I.1.
),
alcătuit
dintr-un
disc
făcut
din
lemn
,
carton
etc., cu
numeroase
colțuri
,
fixat
într-o
coadă
de
lemn
și
frumos
împodobit
, cu care
umblă
colindătorii
cu
ocazia
sărbătorilor
Crăciunului
. ♢
Cântec
de stea
=
colind
special
pe care
îl
cântă
copiii
care
umblă
cu
obiectul
definit
mai
sus
. ♦ (
Tehn
.)
Steaua
roții
=
parte
a unei
roți
,
între
bandaj
și
fus
. ♦ (Tipogr.)
Asterisc
,
steluță
. ♦
Pată
albă
de
păr
pe
fruntea
unui
animal
. ♢ Expr.
A fi cu stea în
frunte
= (
despre
oameni
) a fi (sau a se
crede
) mai
grozav
, mai
deosebit
decât
alții
.
2.
Rotocol
mic
de
grăsime
care se
vede
plutind
pe
mâncare
sau pe
laptele
fierbinte
.
III.
Compuse:
steaua
-
pamântului
=
ciupercă
de
pământ
de
culoare
brună
,
având
forma
unei
sfere
înconjurată
la
bază
de mai
multe
fâșii
dispuse
radial
(
Geaster hygrometricus
);
stea-de-
mare
= (la pl.)
clasă
de
echinoderme
marine
cu
corpul
alcătuit
dintr-un
disc
central
, de la care
pornesc
cinci
(sau mai
multe
)
brațe
în
direcție
radială
(
Asterias
); (și la sg.)
animal
din această
clasă
;
asterie
. [Var.: (pop.)
stéauă
s.f.] – Lat.
stella
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia stea
STEA
s. v.
cornaci
,
destin
,
divă
,
fatalitate
,
menire
,
noroc
,
predestinare
,
soartă
,
star
,
ursită
,
vedetă
,
zodie
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
STEA
s.
1.
(ASTRON.) stea
căzătoare
=
meteor
, (înv.)
arătare
;
stea
căzătoare
foarte
strălucitoare
=
bolid
;
stea cu
coadă
=
cometă
, (pop.) stea
comată
, stea cu
coamă
;
steaua
polara
= (pop.)
steaua
ciobanului
, (
reg
.)
împăratul
(
art
.),
steajerul
(
art
.),
stâlpul
(
art
.),
candela
-
cerului
.
2.
(ZOOL.) stea-de-
mare
(
Asteroidea
)
=
asteridă
,
asterie
.
(~ este un
echinoderm
.)
3.
(
PICT
.)
steaua
culori
=
cerc
cromatic
.
4.
v.
asterisc
.
5.
țintă
.
(
Cal
cu ~ în
frunte
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
stea
s. f.,
art
.
steáua
,
g.-d.
art
.
stélei
;
pl.
stéle
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia stea
STEA stéle
f.
1)
Corp
ceresc
, cu
lumină
proprie
, care
poate
fi
văzut
noaptea
sub
forma
unui
punct
luminos
;
astru
. ♢
~
ua
dimineții
luceafărul
de
dimineață
.
~ cu
coadă
cometă
.
A
vedea
stele
verzi
se
spune
când
cineva a
fost
lovit
(sau s-a
lovit
)
foarte
tare
.
A
crede
în ~
ua
sa
a) a
crede
în
menirea
, în
vocația
sa; b) a fi
optimist
.
~
călăuzitoare
concepție
care
îndrumează
o
activitate
.
Vai
de ~
ua
mea
(a
ta
, a lui etc.)
vai
de
mine
(de tine, de el etc.).
A se
naște
sub o ~
norocoasă
(
sau
rea
)
a avea o
soartă
bună
(sau
rea
).
A
sta
cu
dinții
la
stele
a nu avea ce
mânca
. 2)
Obiect
sau
desen
având
formă
asemănătoare
cu acest
corp
ceresc
.
~ cu
cinci
colțuri
.
♢
A
umbla
cu ~
ua
a
umbla
cu
colinda
,
purtând
un
obiect
în
formă
de stea,
împodobit
cu
hârtie
de
diferite
culori
.
~-de-
mare
animal
marin
având
cinci
brațe
radiare
;
asterie
.
~
ua
-
pământului
ciupercă
de
pământ
, de
culoare
brună
, la
baza
căreia
se
află
mai
multe
fâșii
dispuse
radiar
. 3)
fig
.
Artist
vestit
(în
special
de
cinema
);
vedetă
. 4)
Pată
albă
pe
fruntea
unor
animale
(mai
ales
a
cailor
);
țintă
. ♢
A fi cu ~ în
frunte
a se
crede
superior
altora
. 5)
la pl.
Pete
rotunde
de
grăsime
sau
unsoare
pe
suprafața
unui
lichid
. [
Art
.
steaua
; G.-D.
stelei
;
Monosilabic
] /<lat.
stella
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia stea
steá (-éle),
s.f. –
1.
Astru
. –
2.
Soartă
,
destin
,
ursită
. –
3.
Obiect
de hîrtie cu
formă
de
astru
(1),
frumos
împodobit
, care se
folosește
în
obiceiurile
folclorice
de
Crăciun
și care
simbolizează
steaua
magilor
. –
4.
Asterisc
. –
5.
(Înv.)
Pistrui
. –
6.
Paste
făinoase
. –
7.
Pată
albă
în
păr
. –
8.
Actor
sau
actriță
celebră
. –
9.
Plantă
(
Trapa
natans
). –
10.
(Arg.)
Furt
. – Var. înv.
steală
.
Mr.
steao,
megl.
steuă,
istr.
stęwu.
Lat.
stēlla
(Pușcariu 1641; REW 8242), cf. vegl.
stala,
it.
stella
, prov., cat.
estela,
fr.
étoile
, sp.
estrella
;
pentru
fonetism
cf. Densusianu,
Studii
de
filologie
romînă
, I, (1898) și Fr. Schürr,
Mitt. Wien,
43-54. Der.
stelar
,
s.m. (
colindător
);
steli
,
vb. (a
fulgera
);
steliță
(var.
stelișoară
), s.f. (
plantă
,
Aster
amollus);
stelesc
,
adj. (
stelar
);
stelos
,
adj. (cu
stele
;
sclipitor
);
steluță
,
s.f. (stea
mică
,
asterisc
;
pastă
făinoasă
;
obiect
de
cult
cu care se
acoperă
anafura
;
plante
,
Stellaria
nemorum, S.
graminea
,
Erigeron
acris
, E. canadiense, E.
alpinus
, E.
racemosus
);
înstela
,
vb. (a se acopri cu
stele
). – Cf.
stei
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia stea
a fi picat din cer / din lună / din nori / din stele
expr.
1.
a fi
dezorientat
, a nu
ști
ce să
facă
.
2.
a fi
rupt
de
realitatea
imediată
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia stea
A STA LA PÂNDĂ PENTRU A PREVENI APARIȚIA INOPINATĂ A UNEI PERSOANE NEDORITE
a
sta
de
șase
/ de
șest
, a
sta
la perghea / de
șest
, a ține de
șase
, a ține
lacătul
/
marginea
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia stea
de stă mâța-n coadă
expr.
v.
de
spaimă
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia stea
REGINA-STÉLELOR
s. v.
vega
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
REGINA-STÉLELOR
s. v.
vega
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
ROATA-STÉLELOR
s. v.
coroana
-
boreală
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
ROATA-STÉLELOR
s. v.
coroana
-
boreală
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
Roáta-Stélelor
s. pr. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia stea
Roáta-Stélelor
s. pr. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia stea
STA,
stau
, vb. I. Intranz.
I. 1.
(
Despre
oameni
și
animale
) A se
opri
din
mers
, a
rămâne
pe
loc
; a se
întrerupe
dintr-o
acțiune
, dintr-o
mișcare
, dintr-o
activitate
etc.; (
despre
aparate
,
mecanisme
,
dispozitive
) a se
opri
din
funcționare
, a nu mai
merge
;
p. ext.
a se
defecta
. ♢ Expr.
Stai
că
trag
,
formulă
prin care cineva este
somat
să
rămână
pe
loc
, să nu se
apropie
(
altfel
riscând
să fie
împușcat
).
A
sta
țintuit
(sau
nemișcat
)
(pe
loc
)
= a nu
face
nici o
mișcare
.
A nu-i mai
sta
(cuiva)
gura
= a
vorbi
întruna
, a nu mai
tăcea
. ♦ (La
imperativ
,
având
și
valoare
de interj.)
Oprește
!
așteaptă
! ♢ Expr.
Stai
să-ți
spun
(sau
să
vezi
) =
lasă
-
mă
să-ți
spun
, ai
răbdare
,
așteaptă
.
Stai
puțin
(sau
un
pic
, cu
binișorul
etc.) = ai (
puțină
)
răbdare
, nu te
grăbi
. ♦ (
Despre
ploaie
,
vânt
) A
conteni
, a
înceta
, a se
opri
.
2.
A
rămâne
nemișcat
într-un
loc
, a nu
pleca
, a nu se
îndepărta
de
undeva
; (
despre
vehicule
) a
staționa
. ♢ Expr.
A nu (
putea
)
sta
locului
(sau
pe
loc
) = a
alerga
încoace
și
încolo
, a nu avea
astâmpăr
.
A
sta
pe
loc
= a nu
progresa
, a
stagna
.
Stai
binișor
!
=
șezi
liniștit
!
astâmpără
-te!
fii
cuminte
!
Ce (mai)
stai
?
= ce (mai)
aștepți
? ce (mai)
dorești
?
Stă
ce
stă
și...
=
așteaptă
cât
așteaptă
și...
A
sta
la
(sau
pe
)
locul
său
=
a)
a nu
pleca
, a nu-și
părăsi
locul
;
b)
a
păstra
măsura
, a fi
modest
,
rezervat
.
3.
A
rămâne
într-un
serviciu
, într-o
slujbă
, într-o
ocupație
.
4.
A
rămâne
, a
petrece
un
timp
undeva
sau cu cineva; a
poposi
; a
întârzia
, a
zăbovi
.
II. 1.
A se
afla
, a se
găsi
, a fi într-un
anumit
loc
. ♢ Expr.
A
sta
înaintea
cuiva
sau
a-i
sta
(cuiva)
înainte
(sau
în
față
) =
a)
a se
găsi
la
mică
distanță
în
fața
cuiva, privindu-l, vorbindu-i,
așteptând
porunci
;
b)
a se
împotrivi
, a
înfrunta
pe cineva;
c)
a
servi
pe cineva cu ceva, a-i
oferi
cuiva ceva.
A-i
sta
cuiva în
cale
(sau
în
drum
) ori
a
sta
în
calea
(sau
în
drumul
)
cuiva
=
a)
a
ieși
înaintea
cuiva (împiedicându-l să
înainteze
);
b)
a
împiedica
pe cineva să
facă
ceva, a
stingheri
.
A
sta
la
baza
unui
lucru
= a
constitui
baza
,
temelia
unui
lucru
.
A
sta
de
față
= a
asista
.
A
sta
în
fața
cuiva
= (
despre
sarcini
,
greutăți
etc.) a
trebui
, a
urma
să fie
realizat
,
rezolvat
de cineva.
A
sta
în
umbră
=
a)
a
pândi
dintr-un
loc
ascuns
;
b)
a fi
modest
,
retras
.
A
sta
deoparte
=
a)
a fi la
oarecare
distanță
de...;
b)
a nu
interveni
, a se ține în
rezervă
.
A-i
sta
(cuiva)
în
coaste
(ori
în
coastă
) sau
ca un
ghimpe
în
coaste
(sau
în
inimă
, în
ochi
) = a-l
stingheri
(pe cineva), a
constitui
o
permanentă
amenințare
(
pentru
cineva). (Fam.)
A-i
sta
(cuiva)
sub
nas
= a fi la
îndemâna
cuiva, în
imediata
sa
apropiere
.
A-i
sta
(cuiva)
pe
limbă
, se
zice
când
cineva este
gata
să
spună
un
lucru
pe care n-
ar
trebui
să-l
spună
sau
când
nu
găsește
termenul
căutat
și are
totuși
impresia
că e pe
punctul
de a și-l
aminti
.
A-i
sta
(cuiva)
pe
inimă
= (
despre
gânduri
,
preocupări
) a-l
preocupa
pe cineva, a-i
produce
grijă
,
neliniște
.
A
sta
(
piatră
) pe
capul
cuiva
sau
a-i
sta
(cuiva)
pe
cap
= a
împovăra
, a
incomoda
, a
agasa
(pe cineva).
A-i
sta
(cuiva)
capul
unde-i
stau
picioarele
(sau
tălpile
) = a fi
decapitat
.
2.
A
trăi
, a
viețui
; a
locui
.
3.
(Pop.) A fi, a
exista
, a se
afla
. ♦ (Înv.) A avea
loc
, a se
petrece
.
4.
A
continua
să fie; a
dăinui
, a se
menține
.
III. 1.
A avea o
anumită
poziție
sau
atitudine
, a se ține, a se
așeza
sau a fi
așezat
într-un
anumit
fel
. ♢
Loc
. vb.
A
sta
grămadă
(sau
roi
) = a se
îngrămădi
, a se
înghesui
, a se
îmbulzi
. ♢ Expr.
A
sta
piatră
(sau
țeapăn
,
înfipt
în
pământ
) = a se ține
drept
și
nemișcat
.
A
sta
cu
mâinile
în
sân
(sau
încrucișate
, la
brâu
, cu
brațele
încrucișate
) =
a)
a
sta
în
inactivitate
;
b)
a nu
lua
nici o
măsură
, a nu
întreprinde
nimic
, a nu
interveni
.
A
sta
cu
dinții
la
stele
= a
răbda
de
foame
.
A
sta
cu
ochii
pe cineva
= a
supraveghea
pe cineva.
A
sta
în
pat
= a
zăcea
(de
boală
).
A
sta
(ca) pe
ace
(sau
spini
,
ghimpi
,
jar
,
foc
etc.) = a fi
neliniștit
,
agitat
,
nerăbdător
.
Stai
jos
!
formulă
prin care cineva este
invitat
să ia
loc
.
A
sta
la
masă
= a
lua
masa
, a
mânca
.
A
sta
ca o
găină
(sau
curcă
)
plouată
= a
arăta
necăjit
,
fără
vlagă
,
fără
chef
.
A
sta
în
picioare
= a nu se da
bătut
, a
rezista
. ♦ Fig. (Înv.) A se ține
tare
pe
poziție
, a nu da
înapoi
. ♢
Loc
. vb.
A
sta
împotrivă
(sau
împotriva
cuiva
) sau
a-i
sta
cuiva
împotrivă
= a se
împotrivi
cuiva, a
înfrunta
pe cineva.
A
sta
pavăză
= a
apăra
pe cineva sau ceva.
2.
A se
îndeletnici
, a se
ocupa
cu...; a
lucra
la...; a avea
grijă
de... ♢ Expr.
A
sta
(de cineva) să...
= a nu
lăsa
(pe cineva) în
pace
până ce nu..., a-i
bate
(cuiva)
capul
să...
3.
A fi
fixat
,
prins
în ceva sau de ceva, a
atârna
de ceva. ♢ Expr.
A-i
sta
(cuiva ceva)
în
cap
= a
preocupa
pe cineva.
A-i
sta
(cuiva ceva)
în
minte
= a fi
clar
pentru
cineva (ceva).
A
sta
(ceva)
în
firea
(cuiva) = a ține de
felul
normal
de a fi al cuiva.
A-i
sta
(cuiva)
în
putință
= a-i fi cuiva (ceva)
posibil
. ♦ Fig. A
consta
. ♦ (Înv.) A fi
format
din... ♦ A se
limita
, a se
reduce
la...
4.
A
pluti
la
suprafața
unui
lichid
.
IV
. 1.
(În expr.)
A-i
sta
cuiva
bine
(sau
rău
) = a (nu) i se
potrivi
cuiva ceva, a (nu) fi
așa
cum
se
cuvine
, a-i
veni
bine
(sau
rău
).
2.
(
Despre
situații
,
treburi
etc.) A fi într-un
anumit
fel
, a se
prezenta
, a
merge
(
bine
sau
rău
), a se
desfășura
.
V.
(În
locuțiuni
verbale
sau în
legătură
cu
alt
verb
, dă
acestora
un
aspect
de
durată
)
Stau
și-mi
aduc
aminte
. ♢ Expr. și
loc
. vb.
A
sta
de
(sau,
rar
,
la
)
vorbă
(sau
la
taifas
,
taclale
,
povești
etc.) (cu cineva) = a
vorbi
cu cineva;
p. ext.
a
petrece
un
timp
vorbind
cu cineva
despre
diverse
lucruri
.
A
sta
la
sfat
(sau
la
sfaturi
)
cu cineva
= a se
sfătui
cu cineva; a
sta
de
vorbă
cu cineva.
A
sta
(
dus
,
pierdut
) pe
gânduri
= a fi
absorbit
de
gânduri
, a fi
preocupat
de ceva.
A
sta
pe
gânduri
= a
șovăi
, a
ezita
.
A
sta
la
îndoială
(sau
în
cumpănă
) =
a)
a
ezita
înainte
de a
lua
o
hotărâre
, a
șovăi
;
b)
a se
îndoi
de ceva.
A
sta
de
pază
(sau
de
strajă
) sau
a
sta
strajă
= a
păzi
.
A
sta
la
(sau
de
)
pândă
= a
pândi
.
A
sta
la
tocmeală
= a se
tocmi
, a se
târgui
.
VI
.
(
Urmat
de o
propoziție
secundară
construită
cu
conjunctivul
) A fi pe
punctul
de a..., a fi
gata
să...
Stă
să
înceapă
ploaia
. [Prez. ind.
pers
. 3
stă
, imperf.
stăteam
(
reg
.
steteam
) și
stam
, perf. s.
stătui
(
reg
.
stetei
)] – Lat.
stare
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia stea
STA
vb.
1.
v.
opri
.
2.
v.
poposi
.
3.
v.
așeza
.
4.
v.
ședea
.
5.
v.
întârzia
.
6.
v.
zăbovi
.
7.
v.
aștepta
.
8.
v.
locui
.
9.
v.
staționa
.
10.
v.
rămâne
.
11.
v.
petrece
.
12.
a se ține.
(
Stai
drept
!)
13.
a se
opri
, (fig.) a
încremeni
.
(
Ceasul
a
stat
la
orele
12.)
14.
v.
înceta
.
15.
v.
afla
.
16.
a
atârna
, a
spânzura
.
(Pe
perete
stă
un
tablou
.)
17.
a-i
ședea
.
(Îți
stă
foarte
bine
haina
asta!)
18.
a
pluti
.
(
Uleiul
stă
deasupra
apei
.)
19.
v.
consta
.
20.
v.
reduce
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
STA
vb. v.
afla
, da,
dăinui
,
declanșa
,
desfășura
,
dezlănțui
,
duce
,
dura
,
exista
, fi,
găsi
,
isca
,
izbucni
,
menține
,
păstra
,
perpetua
,
persista
,
porni
,
purta
,
rămâne
,
stârni
,
susține
,
trăi
, ține.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
A sta
≠ a
merge
, a se
mișca
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia stea
sta
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
stau
, 2 sg.
stai
, 3 sg.
stă
, 1 pl.
stăm
, 2 pl.
stați
, imperf. 3 sg.
stăteá
/
sta
,
perf. s. 1 sg.
stătúi
, 3 sg.
stătú
,
m.m.c. perf. 2 sg.
stătúseși
,
3 sg.
stătúse
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
stea;
imper. poz. 2 sg.
stai
,
neg
. 2 sg.
nu
sta
;
ger
.
stând
;
part
.
stat
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia stea
A STA stau
intranz.
I.
1)
(
despre
ființe
)
A se
opri
după o
mișcare
.
~ pe
loc
. ~ în
loc
.
♢
~
locului
a) a se
opri
; b) a
stagna
.
A nu (
putea
) ~
locului
(
sau
pe
loc
)
a fi
neastâmpărat
.
Ce (mai)
stai
?
ce (mai)
aștepți
?
~
țintuit
(
sau
nemișcat
) pe
loc
a nu
face
nici o
mișcare
.
A nu-i (mai) ~ cuiva
picioarele
a se
mișca
mereu
.
A nu-i (mai) ~ cuiva
gura
a
vorbi
întruna
. 2)
(
despre
vehicule
)
A se
opri
pentru
un
timp
(într-un
loc
); a
staționa
.
Trenul
stă
în
gară
. 3)
(
despre
fenomene
atmosferice
) A
înceta
să se
manifeste
; a
conteni
.
Ploaia
~t.
4)
(
despre
mecanisme
,
aparate
etc.)
A
înceta
să (mai)
funcționeze
. 5) A se
afla
nemișcat
(într-o
anumită
poziție
,
situație
sau
stare
).
~ în
picioare
. ~
culcat
.
♢
A nu mai
putea
~ pe
picioare
a nu mai
putea
de
oboseală
.
~ la
masă
a
lua
masa
.
~ ca pe
spini
a
aștepta
ceva cu
mare
nerăbdare
.
~
binișor
a
ședea
liniștit
; a fi
cuminte
.
~ pe
ouă
a
cloci
.
A-i ~ cuiva
bine
(
sau
rău
)
a-l
prinde
bine
(sau
rău
) pe cineva.
~ ca o
stană
(
sau
ca un
stâlp
) de
piatră
a
sta
nemișcat
.
~
grămadă
a fi
înghesuiți
.
~
bine
(
sau
rău
) cu cineva
a fi în
relații
bune
(sau
rele
) cu cineva.
Cum
stai
?
Cum
îți
merge
? 6) A se
găsi
într-un
anumit
loc
.
Cartea
stă
pe
masă
.
♢
~ în
pat
a
ședea
lungit
în
pat
; a
trândăvi
.
~ la
pat
a fi
bolnav
.
~ în
calea
(
sau
în
drumul
) cuiva
sau
a-i ~ cuiva în
cale
(
sau
în
drum
) a) a
închide
trecerea
; b) a
frâna
ascensiunea
cuiva pe
scara
socială
.
~ la
baza
unui
lucru
a fi
temelia
unui
lucru
.
~ în
umbră
a nu se
afișa
.
~ de o
parte
a) a se ține la o
oarecare
distanță
; b) a nu
lua
atitudine
.
A-i ~ cuiva ca un
ghimpe
în
ochi
(
sau
în
inimă
)
a
incomoda
(în
permanență
) pe cineva.
A-i ~ cuiva pe
inimă
a
produce
neliniște
.
A-i ~ cuiva pe
cap
a) a
incomoda
pe cineva prin
prezența
sa; b) a fi o
povară
pentru
cineva.
A-i ~ cuiva în
putință
a fi în
puterile
cuiva.
~ pe
apă
a
pluti
. 7) A-și avea
domiciliul
; a
locui
.
~ la
cămin
.
II
.
(în
îmbinări
stabile
)
1)
(
exprimă
ideea
de
durată
sau de
continuitate
)
:
~ la
sfat
a) a se
sfătui
; b) a
vorbi
.
~ la
(
sau
de)
vorbă
a
vorbi
.
~ la
taifas
a
pălăvrăgi
.
~ pe
gânduri
a) a fi
îngândurat
; b) a nu se
putea
hotărî
deodată
; a
șovăi
.
~ la
îndoială
a nu fi
sigur
de ceva; a se
îndoi
.
~ în
cumpănă
a nu se
putea
hotărî
deodată
; a
șovăi
.
~ la
pândă
a
pândi
.
~ sub
ascultarea
(
sau
la
porunca
) cuiva
a se
supune
cuiva. 2)
(
exprimă
ideea
de
intenție
)
:
~ de
ducă
a fi
gata
de
plecare
.
~
gata
a fi
pregătit
pentru
o
acțiune
. /<lat.
stare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia stea
sta (-áu, -at),
vb. –
1.
A fi, a se
afla
într-un
loc
,
poziție
sau
condiție
determinate
. –
2.
A rămîne, a se
menține
. –
3.
A se
opri
, a
numai
funcționa
. –
4.
A
zăbovi
, a
aștepta
, a
păsui
. –
5.
A nu mai
continua
la
jocul
de
cărți
. –
6.
A nu mai
lucra
, a nu
face
nimic
. –
7.
A fi, a
ajunge
să fie. –
8.
A
trăi
, a
locui
. –
9.
A
dura
, a
continua
. –
10.
A se
afla
cu, a
poseda
. –
11.
A
consista
, a fi
format
din. –
12.
A
insista
, a
pisa
, a
stărui
. –
13.
A
rezista
, a se
opune
, a
lupta
. –
14.
A
interveni
, a
produce
. –
15.
A
conveni
, a se
simți
bine
sau
rău
. –
A
sta
de, și, să
, a fi (cu
gerunziu
). –
A
sta
să
, a fi pe
punctul
. – Var. înv.
asta
. Mr.
stau
,
stătui
,
stătută
,
stare
, megl.
stau
,
stari
,
istr.
stowu.
Lat.
stāre
(Pușcariu 1639; REW 8231), cf. vegl.
stur
,
prov., cat., sp.,
port
.
estar,
v. fr.
ester
.
– Der.
stare
, s.f. (
ședere
; trîndăvie,
huzur
;
pace
,
paradă
a
cortegiului
funerar
;
poziție
,
situație
,
mod
,
stadiu
,
dispoziție
;
facultate
,
capacitate
;
bogăție
,
avere
;
clasă
,
categorie
socială
;
în
stare
,
capabil
de);
stat
,
s.n. (
ședere
; rămînere,
situație
,
așezare
,
poziție
,
condiție
,
stadiu
;
clasă
,
categorie
;
statură
), din lat.
status
(Pușcariu 1638; după Cihac, II, 364, din
rus
.
statĭ
„
aspect
plăcut
”),
dublet
al lui
stat
,
s.n. (
țară
);
stătător
,
adj. (
stabil
,
fire
;
durabil
,
permanent
,
peren
);
nestătător
,
adj. (
inconstant
,
schimbător
);
statornic
,
adj. (
stabil
,
ferm
,
durabil
,
permanent
),
formație
cultă
din
sec
. XVIII, cf.
datornic
(Tiktin);
nestatornic
,
adj. (
inconstant
,
volubil
);
statornici
,
vb. (a
stabili
, a
determina
, a pune; a
fixa
, a
asigura
, a
consolida
; refl., a se
stabili
, a-și
fixa
domiciliul
);
statornicie
,
s.f. (
constanță
);
nestatornicie
,
s.f. (
inconstanță
);
stătut
,
adj. (înv.,
oprit
;
stricat
,
viciat
;
istovit
,
vlăguit
);
înstări
,
vb. (a
îmbogăți
; refl., a
prospera
). – Cf.
stărui
. Der. neol.
stabil
,
adj., din lat.
stabilis
;
nestabil
(var.
instabil
), adj.;
stabili
,
vb., din lat.
stabilire
;
stabiliment
,
s.n., din it.
stabilimento
;
stabilitate
,
s.f., din fr.
stabilité
;
stabiliza
,
vb., din fr.
stabiliser;
stanță
,
s.f., din it.
stanza
;
static
,
adj., din fr.
statique
;
statist
,
s.m. (
figurant
);
statistic
,
adj., din fr.
statistique
;
statistică
,
s.f.;
statistician
,
s.m. (
autor
de
statistici
);
statură
,
s.f., din lat.
statura
;
statut
,
s.n., din fr.
statut
;
statutar
,
adj., din fr.
statutaire
;
stați(un)e,
s.f, din fr.
station
;
staționa
,
vb., din fr.
stationner
;
staționar
,
adj., din fr.
stationnaire.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia stea
STEA COMÁTĂ
s. v.
cometă
, stea cu
coadă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
STEA COMÁTĂ
s. v.
cometă
, stea cu
coadă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
STEA COMÁTĂ
s. v.
cometă
, stea cu
coadă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
STEA CU COÁMĂ
s. v.
cometă
, stea cu
coadă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
STEA CU COÁMĂ
s. v.
cometă
, stea cu
coadă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
STEA CU COÁMĂ
s. v.
cometă
, stea cu
coadă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
stea-de-máre
s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia stea
stea-de-máre
s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia stea
STEAUA CIOBÁNULUI
s. v.
luceafărul
,
luceafărul
de
seară
,
steaua
polară
,
venus
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
STEAUA CIOBÁNULUI
s. v.
luceafărul
,
luceafărul
de
seară
,
steaua
polară
,
venus
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
STEAUA DIMINÉȚII
s. v.
luceafărul
de
dimineață
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
STEAUA DIMINÉȚII
s. v.
luceafărul
de
dimineață
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
STEAUA-FÉTEI
s. v.
steluță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
STEAUA-FÉTEI
s. v.
steluță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
steáua-pământului
s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia stea
steáua-pământului
s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia stea
Steáua Poláră
s. pr. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia stea
Steáua Poláră
s. pr. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia stea
STEAUA-PÓRCULUI
s. v.
aldebaran
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
STEAUA-PÓRCULUI
s. v.
aldebaran
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
STEAUA ZÓRILOR
s. v.
luceafărul
de
dimineață
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
STEAUA ZÓRILOR
s. v.
luceafărul
de
dimineață
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia stea
STEÁUĂ
s.f. v.
stea.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia stea
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK