Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția noroc definiție dex
noroc
găsește rime pentru
noroc
Cuvinte apropiate:
moroc
,
noric
,
noroc
,
noroci
,
norod
,
noroi
,
noroi
,
noros
,
soroc
NORÓC,
(pop.)
noroace
,
s.n.
1.
Soartă
,
ursită
,
destin
(
favorabil
). ♢
Cu
sau
fără
(de) noroc
=
a)
loc
. adj. și adv. (care este) cu (sau
fără
)
succes
;
b)
loc
. adj. care
exprimă
,
arată
(ne)
fericire
, (in)
succes
. ♢
Loc
. adv.
La
(sau
într-un) noroc
= la
întâmplare
,
fără
a fi
sigur
de
reușită
. ♢ Expr. (Pop.)
La cât mi-a
sta
norocul
= în ce
măsură
voi fi
favorizat
de
soartă
.
A-i fi
scris
în noroc să...
= a-i fi
sortit
să...
2.
Întâmplare
neașteptată
sau
concurs
de
împrejurări
favorabile
care
asigură
reușita
unei
acțiuni
,
îndeplinirea
unei
dorințe
etc.;
șansă
,
baftă
. ♢
Joc
de noroc
=
nume
generic
dat
jocurilor
în care
câștigul
depinde
(
aproape
exclusiv
) de
întâmplare
. ♢ Expr.
A avea noroc
sau
a fi cu noroc
= a avea
succes
sau a fi
favorizat
de
împrejurări
în
acțiunile
întreprinse
.
Noroc că...
=
bine
că..., din
fericire
...
A avea
norocul
să....
= a se
ivi
prilejul
favorabil
pentru
...
A avea noroc de cineva
(sau
de ceva)
= a avea
avantajul
de a da
peste
cineva (sau ceva)
folositor
; a se
putea
sluji
cu
folos
de cineva sau de ceva.
Unde-i
norocul
să...
= ce
bine
ar
fi să...
A da noroc
=
a)
a
saluta
;
b)
a
închina
, a
ciocni
, a
ura
.
Noroc!
=
formulă
de
salut
sau de
urare
.
3.
Stare
sufletească
sau
situație
în care
omul
se
simte
fericit
;
fericire
,
bine
. ♦
Bunăstare
. – Din sl.
naroku.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia noroc
NORÓC
s., interj.
1.
s.
șansă
, (înv. și pop.)
norocire
,
striște
, (înv.)
selamet
, (fam.)
baftă
, (
rar
fig.)
venă
.
(
Lipsit
de ~; ~ul lui a
fost
acela ca....)
2.
s. v.
fericire
.
3.
interj.
ferice
!,
halal
!
(~ de voi!)
4.
s. v.
soartă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia noroc
Noroc
≠
ghinion
,
nenoroc
,
nenorocire
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia noroc
noróc
s. n., pl.
noroáce
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia noroc
NOR//ÓC ~oáce
n
.
pop.
1)
Soartă
,
destin
favorabil
. ♢
La
(sau
î
ntr-un) ~
la
întâmplare
. 2)
Concurs
de
împrejurări
favorabile
. ♢
A-i
surâde
cuiva ~
ocul
a-i
merge
cuiva în
viață
.
A-și
î
ncerca ~
ocul
a
întreprinde
ceva
fără
a fi
sigur
de
reușită
.
Spre
~
ocul
cuiva
din
fericire
.
Cum
a da
târgul
și ~
ocul
cum
va fi; după
împrejurări
.
A avea ~
a
reuși
, a avea
succes
.
Joc
de ~
joc
(de
cărți
, de
zaruri
etc.) în care
câștigul
este
întâmplător
;
joc
de
ha
-zard.
~!
formulă
de
salut
. 3)
Stare
de
satisfacție
deplină
;
fericire
.
A-și
găsi
~
ocul
. ♢
A
fugi
de ~
a
evita
inconștient
ceea ce
putea
să
aducă
fericire
. /<sl.
naroku
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia noroc
noróc (noroáce),
s.n. –
1.
Șansă
,
fericire
. –
2.
Întîmnplare,
hazard
. – Sl.
narokŭ
(Miklosich,
Slaw. Elem.,
32), cf. sb., cr.,
pol
.
narok.
– Der.
noroceală
(var.
norocire
), s.f. (
soartă
, noroc);
noroci
,
vb. (a
face
fericit
);
norocos
,
adj. (
fericit
, cu noroc);
nenoroc
,
s.n. (
nenorocire
);
nenoroci
,
vb. (a
pierde
, a
distruge
, a
ruina
; a
silui
);
nenorocos
,
adj. (
fără
noroc).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia noroc
a călca în noroc
expr. (eufem.)
a
călca
din
neatenție
pe
stradă
etc. în
materia
fecală
(
de
proveniență
cel mai
adesea
canină
).
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia noroc
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK