Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția iesit definiție dex
iesit
găsește rime pentru
iesit
Cuvinte apropiate:
iest
,
iest
,
ieșit
,
iezit
,
resit
a ieși basma curată
expr.
a
scăpa
cu
bine
dintr-o
situație
dificilă
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a ieși cu scandal / cu șucăr mare
expr.
a se
ajunge
la un
conflict
violent
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a ieși din calendar
expr. (prst.)
a
refuza
continuarea
relației
cu un
client
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a ieși din joc
expr.
1.
(
cart
.
) a
renunța
la
continuarea
unei
partide
de
cărți
.
2.
(
d. o
firmă
, o
companie
, o
grupare
mafiotă
) a
ieși
din
competiție
; a da
faliment
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a ieși în față
expr. (deț.)
1.
a
accepta
o
provocare
la
bătaie
.
2.
a
recunoaște
o
abatere
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a ieși în treabă
expr. (intl.)
a
ieși
la
furat
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a ieși la aeriseală
expr. (intl. )
a
ieși
la
furat
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
A IEȘI LA FURAT
a
chiti
la
piață
, a fi
plecat
în
vâjâială
, a
ieși
în
treabă
, a
ieși
la
aeriseală
/ la
cules
/ la
maidan
, a
ieși
pe
ogor
, a
schimba
aerul
, a
scoate
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a ieși la intersecție
expr.
a avea o întîlnire.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a ieși la interval
(cu ceva) expr.
a
plăti
tratația
(
cuiva
), a
face
cinste
(
cuiva
).
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a ieși la maidan
expr. (intl.)
1.
a se
face
cunoscut
în
lumea
interlopă
.
2.
a
ieși
la
jefuit
.
3.
a
practica
prostituția
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a ieși la pepeni
expr.
1.
a
face
o
afacere
proastă
, a nu
reuși
într-o
acțiune
.
2.
a
sărăci
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a ieși la promincă
expr.
1.
(
d.
caii
participanți
la
cursele
de
trap
) a
efectua
încălzirea
dinaintea
cursei
.
2.
(
deț.
) a
efectua
plimbarea
zilnică
în
perimetrul
penitenciarului
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a ieși la spălat
expr.
1.
(
d.
pete
de
murdărie
) a se
curăța
, a
dispărea
.
2.
(
fig.
) a nu
conta
, a nu avea
importanță
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a ieși la strâns daruri
expr. (intl.)
a
ieși
la
furat
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a-i ieși
(
cuiva
)
cartoful
expr. (pop.)
a i se
vedea
(
cuiva
)
degetul
mare
de la
picior
prin
ciorapul
rupt
în
vârf
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a-i ieși capul prin păr
expr. (adol.)
a fi
tuns
zero
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a-i ieși cu alai
expr.
a se
isca
o
ceartă
/ un
scandal
/ o
încăierare
(
între
mai
multe
persoane
).
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a-i ieși oasele prin piele
expr.
a fi
sfrijit
/
slăbănog
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a-i ieși ochii din cap
expr.
1.
a se
holba
(
de
uimire
, de
groază
etc.
).
2.
a se
speti
/
istovi
muncind
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a-i ieși părul prin căciulă
expr.
1.
a i se
urî
cu
așteptatul
.
2.
a o
duce
greu
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a-i ieși pe nas
expr.
a avea
necazuri
mari
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a-i ieși pe ogor
expr. (intl.)
a
ieși
la
jefuit
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a-i ieși peri albi
expr.
a-și
face
griji
; a fi
tracasat
/
suprasolicitat
/
stresat
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a-i ieși porumbelul
(pe
gură
) expr. (glum.)
a
rosti
involuntar
adevărul
sau
soluția
unei
probleme
dificile
, pe care
încearcă
s-o
rezolve
mai
multe
persoane
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a-i ieși tărâța pe nas
expr.
a se
enerva
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a-i intra cuiva
(
ceva
)
pe-o
ureche
și a-i
ieși
pe alta
expr.
a nu
reține
ceea ce i se
spune
, a nu
asculta
sfaturile
primite
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
a-și ieși din mână
expr.
a nu-și
regăsi
ritmul
obișnuit
într-o
activitate
, a-și
pierde
eficiența
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia iesit
IEȘÍ,
ies
, vb.
IV
. Intranz.
1.
A
părăsi
un
loc
, o
încăpere
, un
spațiu
închis
,
limitat
,
plecând
afară
; a
trece
din
interior
în
exterior
. ♢ Expr.
A
ieși
afară
= a
defeca
(
2
).
A-i
ieși
(cuiva)
înainte
sau
a
ieși
în
calea
cuiva
= a
întâmpina
pe cineva. ♦ A se
duce
, a
pleca
de
acasă
.
2.
A se
ivi
, a
apărea
, a se
face
văzut
sau
auzit
. ♢ Expr.
A
ieși
în
relief
=
a)
a fi mai în
afară
decât
cele
din
jur
, a fi
proeminent
;
b)
a se
remarca
, a se
releva
.
A-i
ieși
(cuiva)
ochii
din
cap
(sau
sufletul
), se
zice
când
cineva
depune
un
efort
extrem
de
mare
. ♦ (
Despre
semănături
) A
răsări
, a
crește
. ♦ A se
naște
din..., a-și
trage
originea
; a
proveni
.
3.
A
părăsi
o
poziție
, o
situație
, o
stare
; a se
desprinde
, a se
elibera
. ♢ Expr.
A-și
ieși
din
sărite
(sau
din
fire
, din
răbdări
, din
pepeni
, din
țâțâni
, din
balamale
) = a se
enerva
foarte
tare
, a se
mânia
. ♦ A se
abate
de la o
hotărâre
, de la o
decizie
etc.; a
încălca
, a nu
respecta
.
4.
A
ajunge
, a
izbuti
, a
reuși
(într-un
anumit
fel
).
A ieșit
primul
. ♢
Loc
. vb.
A
ieși
biruitor
(sau
învingător
) = a
birui
, a
învinge
. ♢ Expr.
A-i
ieși
(cuiva ceva)
după
plac
= a-i
reuși
(ceva cuiva)
așa
cum
a
dorit
.
Cum
o
ieși
, (
numai
) să
iasă
,
exprimă
indiferența
sau
resemnarea
față
de un
rezultat
(
nefavorabil
)
așteptat
. ♦ A
promova
, a
avansa
, a
ajunge
.
A ieșit
ofițer
.
5.
A
rezulta
de pe
urma
unui
efort
, a unei
activități
etc.; a
obține
un
câștig
material
. ♦ (
Despre
calcule
,
socoteli
) A da
rezultat
(
bun
), a se
încheia
cu o
concluzie
.
6.
A se
decolora
; a se
spălăci
. – Lat.
exire
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia iesit
IEȘÍ
vb.
1.
a
merge
, (înv. și pop.) a
purcede
.
(Să ~
puțin
în
grădină
.)
2.
a se
elibera
, a se
libera
, a
scăpa
.
(A ~ din
închisoare
.)
3.
a
ajunge
, a da.
(
Drumul
~ în
sat
.)
4.
v.
germina
.
5.
v.
apărea
.
6.
a-i
apărea
, a-i da.
(
Copacului
îi ~
frunzele
.)
7.
v.
țâșni
.
8.
a se
naște
, a
proveni
.
(Ce ~ din
pisică
șoareci
mănâncă
.)
9.
v.
defeca
.
10.
v.
urina
.
11.
a
ajunge
, a
deveni
.
(A ~
doctor
.)
12.
v.
apărea
.
13.
v.
decolora
.
14.
a se
isprăvi
, a se
sfârși
, a se
termina
.
(
Cum
o ~, să
iasă
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia iesit
IEȘI
interj.
afară
!,
marș
!,
pleacă
!
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia iesit
A ieși
≠ a
intra
, a
vârî
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia iesit
ieșí
vb. (
sil
.
ie
-
), ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
ies
, 3 sg.
iése
, imperf. 3 sg.
ieșeá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
iásă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia iesit
A IEȘÍ ies
intranz.
1)
(în
opoziție
cu
a
intra
)
A
trece
din
interior
în
exterior
; a
pleca
afară
; a
părăsi
un
spațiu
sau un
mediu
(
închis
).
~ din
clădire
. ~ din
pădure
.
Ies
la
plimbare
.
♢
~ cuiva
înainte
a
întâmpina
pe cineva. 2) A
ajunge
undeva
.
~ la
marginea
șoselei
. ~
primul
la
finiș
. ♢ ~ la
liman
v.
LIMAN
.
3) A-și
face
apariția
; a se
lăsa
văzut
; a
deveni
vizibil
.
Soarele
ieși
de după
nori
.
♢
~ la
lumină
(
sau
la
iveală
)
a
deveni
cunoscut
.
~ la
suprafață
a) a
deveni
vizibil
; a
apărea
; b) a
deveni
cunoscut
.
~ de sub
tipar
a fi
editat
; a
apărea
pe
calea
tiparului
.
A nu-i ~ din
cap
(ceva)
a fi
urmărit
în
permanență
(de un
gând
, de o
idee
); a fi
obsedat
.
A-i ~
vorbe
rele
(cuiva)
a fi
vorbit
de
rău
. 4) A
trece
de
anumite
limite
.
Apa
a ieșit din
maluri
.
Aluatul
a ieșit din
formă
.
5) A-și
face
apariția
prin
creștere
.
Gr
â
ul
iese
.
Copilului
i-au iesit
dintii
. 6)
A se
trage
dintr-un
neam
oarecare
; a fi de o
anumită
origine
; a-și avea
obârșia
; a
proveni
; a
coborî
; a
deriva
.
~ dintr-o
familie
de
țărani
.
♢
~ din
comun
a fi
neobișnuit
. 7) A
înceta
de a mai fi într-o
stare
,
poziție
sau
funcție
.
~ din directorie. ~ din
criză
.
♢
A-și ~ din
sărite
(
sau
din
fire
, din
răbdări
, din
țâțâni
)
a-și
pierde
calmul
; a se
enerva
.
~ din
joc
a) a
înceta
să mai
participe
la un
joc
; b) a nu mai fi
părtaș
la o
acțiune
.
~
basma
curată
a
scăpa
cu
bine
dintr-o
situație
dificilă
.
A-și ~ din
minți
a) a-și
pierde
calmul
; b) a
înnebuni
. 8) A
rezulta
în
urma
unui
efort
; a da
rezultatul
scontat
.
Scenariul
îi
iese
.
♢
A-i ~ cuiva ceva după
plac
a-i
reuși
cuiva ceva.
Cum
va
ieși
cum
va fi.
~ din
mâna
cuiva
a fi
realizat
de cineva.
A-i ~ pe
nas
v.
NAS
.
9)
(
despre
calcule
,
probleme
etc.)
A fi
rezolvat
corect
; a da
rezultatul
cerut
. 10) A-și
pierde
culoarea
inițială
(la
spălat
, la
soare
); a se
decolora
; a se
șterge
; a se
spălăci
.
Rochia
a ieșit în
apă
.
/<lat.
exire
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia iesit
ieșí (iés, ieșít),
vb. –
1.
A
părăsi
un
loc
plecînd
afară
. –
2.
A
pleca
de
acasă
, a se
duce
. –
3.
A
părăsi
o
poziție
, o
situație
dificilă
. –
4.
A se
elibera
, a
scăpa
. –
5.
A se
distinge
, a se
evidenția
. –
6.
A
defeca
. –
7.
A
apărea
, a se
ivi
, a se
manifesta
. –
8.
A se
naște
, a
răsări
, a
crește
. –
9.
A
proveni
, a
rezulta
. –
10.
A se
publica
, a se
face
cunoscut
. –
11.
A
părăsi
, a
abandona
, a pune
capăt
. –
12.
A avea o
izbucnire
neașteptată
. –
13.
A
întrece
măsura
, a
depăși
limitele
. –
14.
(
Despre
pete
) A se
șterge
, a
dispărea
. –
15.
A
ajunge
la un
rezultat
, a
obține
, a cîștiga ceva. –
16.
A se întîmpla, a avea
loc
, a se
produce
. –
17.
A
manifesta
anumite
calități
. –
18.
A
juca
la un
joc
de
cărți
cînd
vine
rîndul cuiva. –
19.
A
interveni
cu o
declarație
. –
20.
La unele
jocuri
, a cîștiga. – Var. (înv.)
eși
. Mr.
es, ișii, ișită
; megl.
ies
.
Lat.
exῑre
(
Diez
, I, 164; Pușcariu 770;
Candrea
-
Dens
., 815; REW 3018;
DAR
), cf. it.
escire
(calabr.
ssi, escere
), prov., v. fr.
eissir
, cat., v. sp.
exir.
– Der.
ieșire
, s.f. (
acțiunea
de a
ieși
și
rezultatul
ei;
încetare
;
părăsire
;
rezultat
);
ieșitură
,
s.f. (
parte
ieșită
în
afară
,
proeminență
);
ieșitoare
,
s.f. (înv.,
ieșire
,
poartă
;
privată
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia iesit
IEȘÍT
1
s.n.
Faptul
de
a
ieși
. – V.
ieși
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia iesit
IEȘÍT
2
, -Ă,
ieșiți
, -te
, adj.
1.
Scos
în
relief
;
proeminent
.
2.
(În expr.)
Ieșit de
soare
(sau
la
spălat
) =
decolorat
.
3.
(În expr.)
Ieșit din
minți
=
nebun
. – V.
ieși
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia iesit
IEȘÍT
adj.
proeminent
.
(
Parte
~ a unui
obiect
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia iesit
IEȘÍT
adj. v.
decolorat
,
spălăcit
,
șters
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia iesit
ieșít
s. n. (
sil
.
ie
-
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia iesit
IEȘÍ//T ~tă (~ți, ~te)
Care este
scos
în
relief
. ♢
~ din
minți
nebun
,
înnebunit
. /v.
a
ieși
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia iesit
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK