Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția piei definiție dex
piei
găsește rime pentru
piei
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
pei
,
pici
,
piei
,
pieli
,
pieri
,
piez
,
piezi
,
pii
,
pili
,
pipi
(-'-),
pipi
('- -),
piri
,
pisi
,
piti
,
piui
Cuvinte apropiate:
pei
,
pici
,
piei
,
pieli
,
pieri
,
piez
,
piezi
,
pii
,
pili
,
pipi
(-'-),
pipi
('- -),
piri
,
pisi
,
piti
,
piui
PÍEI
formă
de g.-d.
art
. v.
pía
máter
.
[DOOM 2]
Dictionar: Aceasta sursa include definitii ale unor cuvinte de uz curent care nu exista in nici unul din celelalte dictionare
|
definitia piei
a da pielea peste cap
expr. (vulg.)
a avea
parte
de
necazuri
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia piei
a fi numai piele și os
expr. (d.
femei
)
a fi
slab
/
sfrijit
/
firav
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia piei
a-i ieși oasele prin piele
expr.
a fi
sfrijit
/
slăbănog
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia piei
a-i intra cuiva pe sub piele
expr.
a
câștiga
bunăvoința
cuiva prin tot
felul
de
mijloace
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia piei
a nu-și mai încăpea în piele de bucurie
expr.
a fi
foarte
bucuros
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia piei
a se băga pe sub pielea cuiva
expr.
v.
a se
băga
în
sufletul
cuiva
. (2.)
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia piei
care pălăria? / pielea? / pușca mea?
expr.
care
naiba
?
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia piei
când pălăria / pielea mea?
expr.
când
naiba
?
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia piei
cine pălăria / pielea / pușca mea?
expr.
cine
naiba
?
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia piei
cui pălăria / pielea mea?
expr.
cui
naiba
?
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia piei
cum pălăria / pielea mea?
expr.
cum
naiba
?
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia piei
de chichi / Iordan / Iorgu / Madagascar / pamplezir / piele / sanchi
expr.
de
aia
,
pentru
că
așa
vreau
eu.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia piei
de unde chilu’ babei / pielea / pălăria mea?
expr.
de unde
naiba
?
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia piei
în pielea altuia
expr.
în
situația
altuia
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia piei
pía máter
s. f., g.-d.
art
.
píei
máter
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2
|
definitia piei
PIEI-RÓȘII
s. pl. v.
amerindieni
(pl.).
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia piei
piei-róșii
s. f. pl.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia piei
PIÉLE,
piei,
s.f.
1.
Țesut
conjunctiv
-
epitelial
care
acoperă
întreaga
suprafață
a
corpului
animalelor
vertebrate
și a celor mai
multe
dintre
nevertebrate
;
spec
.
epiderma
omului
. ♢
Loc
. adj. și adv.
În
(sau
cu)
pielea
goală
=
complet
dezbrăcat
;
gol
,
nud
. ♢
Loc
. adv.
(Până) la
piele
= în
întregime
, de tot,
complet
. ♢ Expr.
A
ști
(sau
a
vedea
etc.)
cât îi
(sau
ce-i)
poate
pielea
cuiva
= a
ști
(sau a
vedea
) de ce e în
stare
, cât
valorează
cineva.
A nu-i
face
pielea
(nici)
doi
bani
(sau
nici
două
parale
, nici o
ceapă
degerată
)
sau
a nu-i
plăti
pielea
(nici) un
ban
= a nu fi
bun
de
nimic
, a nu avea nici o
valoare
.
A nu(-și) mai
încăpea
în
piele
=
a)
a fi
bucuros
,
fericit
etc.;
b)
a fi
foarte
îngâmfat
.
A(-i)
intra
(sau
a i se
băga
) (pe) sub
piele
sau
(pe) sub
pielea
cuiva
= a
reuși
să
câștige
încrederea
sau
simpatia
cuiva (prin
lingușiri
,
insistențe
,
servicii
etc.).
A i se
face
(cuiva)
pielea
de
găină
(sau
de
gâscă
)
ori
pielea
găinii
(sau
a
gâștii
)
= a i se
încreți
(cuiva)
pielea
(de
frică
, de
frig
etc.).
A-i
lua
(cuiva)
(și)
pielea
(de pe el)
sau
șapte
(ori
nouă) piei
= a
exploata
pe cineva
crâncen
, a-l
jecmăni
.
(A fi)
numai
piele
(a) și
os
(ul)
= (a fi)
foarte
slab
.
A-i
frige
cuiva
pielea
= a se
răzbuna
pe cineva, a
chinui
sau a
pedepsi
aspru
pe cineva.
A
plăti
cu
pielea
= a
suporta
o
pedeapsă
corporală
.
A-și
lăsa
pielea
(pe
undeva
) sau
a da
pielea
popii
= a
muri
(pe
undeva
).
A-și pune
pielea
în
saramură
=
a)
a
risca
, a se
expune
;
b)
a-și
impune
anumite
restricții
pentru
a
realiza
ceva.
A-și pune
pielea
pentru
cineva
= a se
expune
la
neplăceri
pentru
cineva; a-și pune
viața
în
primejdie
pentru
cineva.
A-și
ieși
din
piele
= a fi
cuprins
de un
sentiment
foarte
puternic
(de
bucurie
, de
ciudă
etc.).
A-i da
(sau
a-i
ieși
cuiva ceva)
prin
piele
= a
suporta
consecințele
unui
fapt
, a o
păți
, a-i
ieși
pe
nas
.
A-și
vinde
(și)
pielea
de pe el
= a-și
vinde
tot, a
face
orice
sacrificiu
material
(
pentru
a
scăpa
de o
datorie
, de o
primejdie
etc.).
A-și
vinde
scump
pielea
= a
lupta
cu
înverșunare
,
provocând
mari
neajunsuri
adversarului
(
chiar
dacă
nu mai
sunt
sorți
de
izbândă
).
A
rămâne
numai
cu
pielea
= a
rămâne
foarte
sărac
.
(A fi)
vai
(și
amar
) de
pielea
cuiva
= (a fi)
rău
de cineva, (a fi)
vai
de
capul
lui.
A
simți
(ceva)
pe
propria
(sa)
piele
= a
suporta
din
plin
și
personal
consecințele
unei
situații
.
A fi în
pielea
cuiva
= a se
afla
exact
în
aceeași
situație
(
dificilă
) cu
altcineva
.
A
face
ceva pe
pielea
altuia
= a-și
satisface
gusturi
, a-și
crea
avantaje
în
dauna
altora
,
aruncând
riscul
asupra
altora
.
Numai
pielea
lui
știe
,
se
spune
despre
cel care a
răbdat
și a
suferit
multe
.
A avea
pielea
groasă
sau
a fi
gros
la
piele
(sau
cu
pielea
groasă
)
= a fi
lipsit
de
bun
-
simț
, a fi
obraznic
.
A-i
face
(cuiva)
pielea
tobă
(sau
burduf
)
= a
bate
pe cineva
foarte
tare
. ♢ Compus:
pieile
-
roșii
=
nume
dat
populației
indiene
aborigene
din
America
de
Nord
;
amerindieni
. ♦ Fig.
Ființă
,
făptură
;
p. ext.
viață
.
Ține la
pielea
lui.
2.
Piele
(
1
)
jupuită
de pe un
animal
(și
prelucrată
);
spec
.
blană
. ♦
Piele
de
drac
=
țesătură
deasă
de
bumbac
,
foarte
rezistentă
, cu o
parte
pufoasă
(
imitând
antilopa
). [
Gen
.-
dat
.:
pielii
,
pieii
] – Lat.
pellis, -em.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia piei
PIÉLE
s.
1.
piele
finită
=
piele
tăbăcită
;
piele
tăbăcită
=
piele
finită
.
2.
blană
.
(
Purta
pe el o ~ de
urs
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia piei
PIÉLE
s. v.
membrană
,
pieliță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia piei
piéle
s. f., g.-d.
art
.
piélii
, (la
animale
)
piéii
;
pl.
piei
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia piei
PIÉL//E piei
f.
1)
(la
om
și la
animale
)
Înveliș
exterior
al
corpului
. ♢
Pieile
-
roșii
populație
autohtonă
din
America
de
Nord
;
amerindieni
. Cu (
sau
în) ~ea
goală
dezbrăcat
complet
;
nud
.
A
uda
până la ~
a
uda
complet
.
A
lua
șapte
(
sau
nouă) piei de pe cineva
(sau
a-i
lua
cuiva și ~ea
) a
stoarce
de la cineva tot ce
poate
da.
A-și
teme
~ea
a se
feri
de
riscuri
.
A
scăpa
cu ~ea
întreagă
a
scăpa
nevătămat
(dintr-o
situație
complicat
ă
). A nu-l mai
încăpea
pe cineva ~ea
(sau
a nu-și mai
încăpea
în ~)
a) a fi
foarte
gras
; b) a
simți
o
mare
mulțumire
sufletească
.
A-și
ieși
din ~
a
depune
supraeforturi
peste
puteri
(
pentru
a
realiza
ceva).
A
rămâne
numai
cu ~ea
a
rămâne
sărac
de tot.
A
simți
pe
propria
~
a
trece
printr-o
situație
dificilă
.
A-i
face
cuiva ~ea
tobă
(
sau
burduf
)
a
bate
tare
pe cineva.
A i se
face
cuiva ~ea de
găină
(
sau
de
gâscă
)
a i se
încreți
cuiva
pielea
de
frig
sau de
frică
.
A-și
lăsa
pe
undeva
~ea
a
muri
nu se
știe
pe unde.
A fi
numai
~ și
oase
a fi
extrem
de
slab
.
A da ~ea
popii
a
deceda
.
Te
mănâncă
~ea?
vrei
să
mănânci
bătaie
? 2)
Înveliș
cu
păr
al unor
animale
,
jupuit
(și
prelucrat
);
blană
.
~ de
urs
. ~ de
iepure
.
♢
~
crudă
piele
de
animal
jupuită
,
dar
neprelucrată
.
A
vinde
~ea
ursului
din
pădure
a
conta
pe ceea ce nu
posedă
încă
.
~-de-
drac
țesătură
specială
de
bumbac
,
tare
și
rezistentă
. 3)
Material
obținut
din
învelișul
prelucrat
al
corpului
animalelor
din care se
confecționează
obiecte
de
încălțăminte
și de
galanterie
. ♢
~
artificială
imitație
de
piele
. [G.-D.
pielii
] /<lat.
pellis
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia piei
piéle (piéi),
s.f. –
1.
Țesut
care
acoperă
corpul
animalelor
;
epidermă
. –
2.
Pieliță
;
piele
de
animal
jupuită
și
prelucrată
. –
3.
Curea
,
iuft
. – Var. (Mold.)
chele
.
Mr.
chiale,
megl.
chialie.
Lat.
pĕllem
(Pușcariu 1309;
Candrea
-
Dens
., 1379; REW 6377), cf. it.,
port
.
pelle,
prov.
pel
,
fr.
peau,
sp.
piel.
Cuvînt de
uz
general
(ALR, I, 3). – Der.
pielar
,
s.m. (
meseriaș
care
prelucrează
piei);
pielărie
,
s.f. (
mulțime
de piei;
atelierul
,
meseria
de
pielar
);
pielcea
(var.
pielcică
,
pielcuță
), s.f. (
piele
, mai
ales
de
miel
), cu suf. -
cea
(după
Candrea
-
Dens
., 1380 și
Iordan
,
Dift.,
59, din lat.
*pĕllicĕlla
);
pieliță
,
s.f. (
piele
;
membrană
;
ten
);
pielos
,
adj. (Trans.,
neted
,
alunecos
);
împielița
,
vb. (a
incarna
);
împielițat
,
adj. (
îndrăcit
, neastîmpărat), în
loc
de
drac
împielițat
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia piei
PIELEA-DRÁCULUI
s. v.
percalină
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia piei
PIERÍ,
pier
,
vb.
IV
. Intranz.
1.
(
Despre
ființe
) A
înceta
să mai
trăiască
; a
muri
(de
obicei
de
moarte
violentă
,
nefirească
). ♢ (Prin
exagerare
)
Pier
de
frică
.
♦ (
Despre
vegetație
) A se
ofili
, a se
usca
. ♦ A fi
distrus
,
nimicit
; a
dispărea
; a se
ruina
.
2.
(
Despre
abstracte
,
stări
,
senzații
etc.) A
lua
sfârșit
; a
înceta
să se (mai)
manifeste
, să se (mai)
producă
. ♢ Expr.
A-i
pieri
(cuiva)
glasul
(sau
graiul
,
piuitul
)
ori
a-i
pieri
cuvintele
de pe
buze
=
a)
a nu mai
putea
scoate
o
vorbă
(de
emoție
, de
frică
etc.);
b)
a nu mai avea ce
spune
(din
lipsă
de
argumente
). ♦ A se
șterge
din
amintire
, a fi
dat
uitării
. ♦ (
Despre
sunete
,
zgomote
,
lumină
etc.) A-și
reduce
intensitatea
până la
dispariția
totală
, a
dispărea
treptat
.
3.
A
dispărea
fără
urmă
,
fără
a mai
putea
fi
găsit
. ♦ A i se
fura
ceva.
4.
A
dispărea
(pe
neașteptate
) din
fața
cuiva sau de
undeva
, a
ieși
(
brusc
) din
câmpul
vizual
al cuiva. ♢ Expr.
Piei din
fața
mea
!
(sau
din
ochii
mei
!)
=
pleacă
imediat
de
aici
! să nu te mai
văd
! [Imper.
pers
. 2 sg. și:
piei
] – Lat.
perire.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia piei
PIERÍ
vb.
1.
v.
dispărea
.
2.
a
dispărea
, a se
pierde
, (
reg
.) a se
prăpădi
, (fig.) a se
mistui
, a se
scufunda
.
(A ~ în
noapte
.)
3.
v.
muri
.
4.
v.
cădea
.
5.
v.
apune
.
6.
v.
risipi
.
7.
v.
dispărea
.
8.
v.
sfârși
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia piei
PIERÍ
vb. v.
asasina
,
omorî
,
suprima
,
ucide
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia piei
A pieri
≠ a (se)
naște
, a
învia
, a
trăi
, a
viețui
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia piei
pierí
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
pier
, 2 sg.
pieri
, 1 pl.
pierím
, imperf. 3 sg.
piereá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
piáră
;
imper. 2 sg.
piei
, 2 pl.
pieríți
,
neg
. 2 sg.
nu
pierí
;
ger
.
pierínd
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia piei
A PIERÍ pier
intranz.
1)
(
despre
ființe
)
A
înceta
să mai
trăiască
; a
muri
. 2)
(
despre
oameni
)
A
muri
de
moarte
violentă
.
~ de
ciumă
.
♢
Nu
piere
lumea
nu se
întâmplă
nimic
. 3)
(
despre
vegetație
)
A-și
pierde
seva
cu
totul
(de
frig
, de
secetă
etc.); a se
usca
; a
muri
. 4)
(
despre
stări
,
senzații
)
A
înceta
de a mai
persista
; a
lua
sfârșit
(
subit
).
I-a
pierit
dorința
de
plecare
.
♢
A-i ~ cuiva
glasul
(
sau
graiul
)
a
pierde
pentru
un
moment
(de
frică
, de
emoție
etc.)
darul
vorbirii
. 5)
(
despre
sunete
,
lumină
)
A
scădea
treptat
în
intensitate
; a
deveni
din ce în ce mai
slab
,
dispărând
complet
; a se
stinge
. 6) A
dispărea
brusc
; a se
face
nevăzut
. ♢
Piei din
ochii
mei
(
sau
fața
mea
)!
să nu te mai
văd
! /<lat.
perire
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia piei
pierí (piér, ít),
vb. –
1.
A
dispărea
. –
2.
A
muri
. –
3.
A
muri
năprasnic
, a
sucomba
. – Var. mold.
peri
.
Mr.
cher, chirire,
megl.
per
, periri.
Lat.
pĕrῑre
(Pușcariu 1313;
Candrea
-
Dens
., 814; REW 6415), cf. it.
perire,
prov., cat.
perir,
fr.
périr,
sp.,
port
.
perecer.
Cuvînt de
uz
general
(ALR, II, 286-7). – Der.
piericiune
(var.
periciune
), s.f. (
dispariție
,
moarte
), pe care
Candrea
îl
trimite
,
probabil
fără
motiv
, la lat.
peritiōnem
;
pericios
(var.
piericios
), adj. (
vătămător
,
stricător
), pe care Tiktin
îl
consideră
în
mod
echivoc
ca
format
după lat.
pernĭciōsus
;
pieire
,
s.f. (
pierdere
,
moarte
),
infinitiv
fals
în
loc
de
pierire
, cu
pierderea
lui
r
ca în
pieri
›
piei
;
pierit
(var.
perit
), adj. (
dispărut
, sfîrșit;
palid
);
pierit
,
s.n. (
sifilis
);
pieritor
,
adj. (
mortal
,
caduc
);
nepieritor
, adj. (
imortal
);
pieritură
,
s.f. (
căzătură
,
mortăciune
; Trans.,
semănătură
cu
plante
pipernicite
,
rare
);
răspieri,
vb. (a
dispărea
),
rar
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia piei
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK