definiția doua definiție dex

doua

găsește rime pentru doua
Cuvinte apropiate: dobă, dodă, domă, dona, donă, dopa, dota, dotă, doxă, doza, doză, nouă, oua, roua, rouă, rouă

a doua la căldură

expr. (intl.) buzunarul interior al unui sacou.

a fi taler cu două fețe

expr. a fi ipocrit / fățarnic.

a juca la două capete

expr. (pub.) a fi oportunist; a se alia / a încheia înțelegeri cu parteneri ireconciliabili între ei.

DE DÓI

s. breaza (art.), ungureasca (art.), ca-la-Breaza. (~ este un dans popular.)

de doi bani / trei lulele

expr. (peior.) 1. ieftin. 2. de calitate inferioară.

DOI, DÓUĂ

num. card. Număr având în numărătoare locul între unu și trei și indicat matematic prin cifrele 2 și II. ♢ (Adjectival) Vine cu doi prieteni. ♢ Loc. adv. În (sau din) două vorbe (sau cuvinte) = pe scurt, fără multă vorbă. La doi pași = aproape. ♢ Expr. (Fam.) (A spune) două vorbe și-un cuvânt = (a spune) pe scurt, în puține cuvinte. (Fam.) În doi timpi și trei mișcări = foarte repede, imediat. ♢ (Cu valoare de num. ord.) Tomul doi. ♢ (Intră în componența num. adverbial) A venit de două ori. ♢ (Intră în componența num. distributiv) Plecau câte doi. ♢ (Substantivat) Trei de doi. ♢ Loc. adv. În (sau pe din) două = în două bucăți, în două părți (egale). În (sau pe din) două cu... = amestecat (în părți egale) cu altceva. Una-două = întruna, mereu, continuu. Cu una, cu două = (în construcții negative) cu ușurință, repede. Nici una, nici două = pe neașteptate; imediat. Din două una sau una din două = ori una, ori alta; ori..., ori... ♢ Expr. Una și cu una fac două = fără vorbă multă; scurt, limpede. A nu vorbi sau a nu zice (nici) două = a nu scoate o vorbă; a tăcea. ♦ (Adjectival) Vreo doi = câțiva. ♦ (Substantivat) Cifră care indică numărul definit mai sus. A scris un doi pe tablă. – Lat. *dui, duae.

doi

num. m., f. dóuă

DOI2 dóuă

num. card. 1) Unu plus unu. ~ copaci. Două mere.În ~ timpi și trei mișcări foarte repede. Nu face nici două parale nu are nici o valoare. A nu scăpa cu una cu două a nu scăpa ușor. Din două una (sau una din două) ori una, ori alta; ori așa, ori așa. Nici una, nici două repede, fără a sta pe gânduri. A nu putea lega două vorbe (sau cuvinte) a fi redus, mărginit. 2) (cu valoare de num. ord.) Al doilea (a doua). /<lat. dui, duae

DOI1

m. 1) Număr constând din două unități. ~ înmulțit cu ~. 2) Cifra 2 sau II. 3) Obiect marcat cu această cifră. /<lat. dui, duae

dói (-óuă),

num. – Număr într unu și trei. – Mr. doi, dao, megl. doi, două, istr. doi, do. Lat. dui, f. duae (Pușcariu 540; Candrea-Dens., 503; REW 2798); cf. it. due (v. it. dui, piem. doui, duoe), prov. dui, duas, fr. deux, cat., sp. dos, port. dous, duas. – Der. al doilea, num.; douăzeci, num.; doime, s.f. (jumătate); îndoi, vb. (a duplica; a dubla; a îndoi; a se îndoi; a oscila); îndoială, s.f. (nesiguranță; oscilație); îndoielnic, adj. (nesigur; incert); îndoință, s.f. (înv., îndoială); îndoios, adj. (nesigur); neîndoios, adj. (sigur, cert); îndoit, adj. (de două ori mai mult; dublu; îndoit; oscilant, nesigur); îndoiciune, s.f. (înv., îndoială); îndoitură, s.f. (încovoiere; cotitură); desdoi, vb. (a desfășura, a întinde); adăurat, adj. (Banat, nou, recent), de la adăoarăa doua oară.

doi de-un leu

expr. (adol., peior.) 1. două persoane insignifiante. 2. două persoane cu aceleași defecte.

DOI-DÍNȚI

s. v. dentiță.

doi-dínți

(bot.) s. m.

doi-fráți

(bot.) s. m.

doi la geamantan

expr. chinez.

doi la metru, trei la chil

expr. (glum.) persoană scundă și slabă.

DÓILEA, DÓUA

num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; de obicei cu valoare adjectivală) Care se află între întâiul și al treilea. ♢ Loc. adj. De-al doilea = (despre veri) care sunt copiii verilor primari. ♢ Loc. adv. A doua zi = în ziua următoare. A doua oară = data următoare; cu altă ocazie. Al doilea = după primul, pe urmă. (Pop.) De-al doilea = a doua oară. ♢ Expr. A pune (sau a lăsa, a trece etc.) ceva pe planul al doilea = a considera ceva ca fiind de importanță secundară. [Pr.: do-i-] – Doi + le + a.

dóilea

(precedat de al) num. m.(sil. doi-lea în tempo rapid /do-i-lea în tempo lent), f. a dóua

doi ochi albaștri

expr. țuică de prune.

doi ș’un sfert

expr. (pub.) U.M. 0215, serviciul de informații al Ministerului de Interne.

dóuă mii

num.

dóuă míilea

(precedat de al) num. m., f. a dóuă mia

dóuă milioáne

num. (sil. -li-oa-)

dóuă milioánelea

(precedat de al) num. m. (sil. -li-oa-), f. a dóuă milioána

dóuă púncte

s. n. (sil. punc-)

dóuă súte

num.

dóuă sútelea

(precedat de al) num. m., f. a dóuă súta

NOTA DOI

duplă, ghebos, nouă cu talpă.
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.