AUSTRALIA
1. Cel mai
mic continent al
Pământului împreună cu Oceania,
așezat în
emisfera australă,
traversat de
Tropicul Capricornului; 8,94
mil.
km2; 28,2
mil.
loc. (1986). Este
cuprins între 10
º41’ lat. S (
Capul York) și 38
º55’ lat. S (Wilson’s Promontory), pe 3.600
km și
între 113
º05’
long. E (Steep Point) și 153
º34’long. E (
Capul Byron), pe 3.800
km.
Înconjurat de Oc.
Indian (la S și V) și Oc.
Pacific și
mările mărginașe ale acestuia (la E și N).
Relieful australian este
compus din
trei trepte hipsometrice. În E se
desfășoară, pe c. 3.400
km de-a
lungul coastei,
Cordiliera Australiană (Alpii Auastralieni),
formată în
timpul cutărilor caledoniene și
hercinice, după care a
urmat peneplenizarea mezozoică și
reînălțarea terțiară.
Alt.
max.: 2.234 m (vf. Kosciusko).
Podișul Australiei de
Vest ocupă c. 50 la
sută din
suprafața continentului și
prezintă o
reg.
aflată sub
nivelul Oceanului Planetar.
Marginile sale au
alt. mai
mari,
centrul său
constituind o
imensă arie depresionară,
ocupată de
pustiurile Victoria, Gibson și
Marele Deșert de
Nisip. Cîmpiile
centrale,
desfășurate între G. Carpentaria (la N) și
Marele Golf Australian (la S),
ocupă c. 30 la
sută din
suprafața continentului,
constituind treapta cea mai
joasă a
reliefului, cu
extindere mai
mare în
partea centrală și
meridională.
A. este
bogată în
zăcăminte de
cărbuni, min. de
fier,
plumb, min. auroargentifere,
cupru,
zinc,
metale rare, min.
radioactive etc.
Clima și apele. Clima este
ecuatorial-
musonică în N (cu
temperaturi ridicate,
amplitudini termice mici și
precipitații abundente),
tropicală în
centru (cu
temperaturi ridicate) și
subtropicală în S. Cel mai
important sistem hidrografic este cel al fl. Murray (cu afl. său
Darling). În cîmpiile
centrale se
găsesc lacurile Eyre și Torrens,
iar în
Podișul Australiei de
Vest lacurile Moore, Barlee, Mackay și
Amadeus.
2. Uniunea Australiană,
stat federal ocupînd
continentul australian, ins. Tasmania, și cîteva ins.
mici; 7,68
mil.
km2; 16,81
mil.
loc. (1989) (81,8 la
sută anglo-
australieni, 5,7 la
sută englezi, 2,1 la
sută asiatici, 2 la
sută italieni, 1,1 la
sută aborigeni ș.a.).
Limba de stat:
engleza.
Cap.:
Canberra.
Orașe pr.: Sydney, Melbourne, Brisbane,
Adelaide, Perth. Este
format din 6
state și
două terit.
federale. Se expl.
cărbune (178
mil. t. 1988),
petrol (22,73
mil. t, 1989),
gaze naturale, min. de
fier (97,7
mil t, 1989),
bauxită (39,64
mil. t, 1989,
locul 1 pe
glob), min. de
plumb,
zinc,
argint,
titan,
aur, min.
radioactive și
zirconiu (85 la
sută din prod.
mondială). Ind.
țării produce anergie electrică (140,35
miliarde kWh, 1988),
fontă (5,88
mil. t, 1989),
oțel (6,7
mil. t, 1989),
aluminiu (1,07
mil. t, 1988),
motoare,
mașini-
unelte,
instrumente de
măsură,
motoare electrice,
mașini agricole și
tractoare,
material rulant,
autoturisme (332,4
mii buc., 1989),
nave,
explozibili,
îngrășăminte chimice,
coloranți,
produse farmaceutice,
derivate petroliere (
capacitatea rafinăriilor 36
mil. t, 1986),
ciment (6,9
mil. t, 1989),
țesături de
bumbac,
încălț.,
zahăr (3,6
mil. t, 1988),
produse lactate și din
carne. Pe
întinsele pășuni naturale (56,7 la
sută din supr.
țării) s-a
dezvoltat creșterea animalelor.
A. ocupînd
locul 1 pe
glob în ce
privește efectivul de
ovine (164
mil.
capete, 1988,
majoritatea de
rasă merinos, c. 30 la
sută din prod.
mondială de
lînă),
alături de care se mai
cresc bovine (23,5
mil.
capete, 1988),
porcine (2,7
mil.
capete, 1988),
cabaline. Pe 6,2 la
sută din supr.
țării se
cultivă grîu (14,1
mil. t, 1988),
orez,
sorg (1,6
mil. t, 1988),
trestie de
zahăr (27,7
mil. t, 1988),
bumbac,
plante furajere,
legume,
cartofi (1
mil. t, 1988).
Mari prod. de
unt, brînzeturi,
carne și
piei.
Pescuit. C.f.: 40,8
mii km.
Căi rutiere: c. 900
mii km.
Flota comercială: 2,36
mil. t (1988). Moneda: 1
australian dollar = 100 cents.
Exportă produse agricole,
cărbune,
minereuri,
lînă,
mașini,
utilaje și
mijloace de
transport,
aur,
aluminiu ș.a. și
importă mașini și
utilaje,
materii prime și
semifabricate,
mijloace de
transport,
bunuri de
larg consum,
produse alim.
ș.a.
A. administrează și
teritoriile ins. Christmas (din Oc.
Indian), ins. Norfolk,
Cocos/Keeling și
Teritoriul Antarctic Australian. –
Istoric. Triburi de vînători și
pescari au
populat terit.
A. cu 40.000 de
ani î.Hr. În
sec. 18, cei c. 300 mi
aborigeni erau grupați în 500 de
triburi.
Navigatorii spanioli,
portughezi și
olandezi descoperă și
explorează la
începutul sec. 17
coasta de N și V a
A. În apr. 1770, James Cook
atinge coasta răsăriteană și
declară A., la 23 aug. 1770,
posesiune engleză.
Fondarea primei așezări (26
ian. 1788) este
urmată de
crearea de
colonii separate care
primesc, din 1850, o
largă autonomie internă. Se
intensifică explorarea și
popularea interiorului continentului.
Descoperirea aurului (1851) în New South Wales și
Victoria determină un
nou val de
emigranți. La 1
ian. 1901
cele șase colonii engleze autonome din
A (New South Wales,
Victoria, Queensland,
Western A., South
A. și Tasmania) se
unesc, formînd
Commonwealth of Tasmania, cu
statul de
dominion în
cadrul Imp.
Britanic;
colonia britanică Papua și terit.
german Noua
Guinee sînt
administrate de
A. (1919-1975).
A. participă,
alături de
Marea Britanie, la
primul și al
doilea război mondial. În 1986,
A. a
abolit ultimele prerogative ale intervenției Marii Britanii în
afacerile sale interne. Este
membru fondator al O.N.U. (1945).
A. este o
monarhie constituțională,
șeful statului fiind, de iure,
suveranul Marii Britanii,
reprezentat de un
guvernator general.
Activitatea legislativă este
exercitată de
Parlamentul Federal (
Senat și
Camera Reprezentanților),
iar cea executivă de
Consiliul Executiv,
condus de
primul-
ministru.