Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția compus definiție dex
compus
găsește rime pentru
compus
Cuvinte apropiate:
campus
,
compas
,
compur
,
compus
,
comput
,
corpus
COMPÚS, -Ă,
compuși
, -se,
adj., s.m.
1.
Adj.
Alcătuit
din mai
multe
părți
sau
elemente
;
combinat
. ♢ (Muz.)
Măsură
compusă
=
măsură
formată
din
fracțiuni
ale
măsurii
simple
. (
Gram
.)
Timp
compus
=
timp
format
cu
ajutorul
unui
verb
auxiliar
. (
Bot
.)
Frunză
compusă
=
frunză
cu
limbul
constituit
din mai
multe
foliole
,
dispuse
pe un
ax
principal
.
Inflorescență
compusă
=
inflorescență
constituită
din mai
multe
inflorescențe
simple
.
Fruct
compus
=
fruct
constituit
din mai
multe
fructe
definitie
/concreste">
concrescute
pe
aceeași
axă
.
2.
S.m. (
Chim
.)
Combinație
(
4
);
corp
compus (
1
). – V.
compune
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia compus
COMPÚS
adj., s.
(
CHIM
.)
1.
adj.
combinat
.
(
Substanță
~.)
2.
s. v.
combinație
.
3.
s.
compus
heterociclic
=
heterociclu
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia compus
compús
(lingv.) s. n., pl.
compúse
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia compus
compús
adj. m., (
chim
.) s. m., pl.
compúși
;
f. sg.
compúsă
,
pl.
compúse
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia compus
COMPÚ//S
2
~și
m.
chim
.
Substanță
rezultată
din
unirea
a
două
sau a mai
multor
elemente
chimice
;
combinație
.
~și
organici
. ~și
metalici
.
/v.
a
compune
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia compus
COMPÚ//S
1
~să (~și, ~se)
Care
constă
din mai
multe
elemente
;
format
din mai
multe
părți
componente
. F
runză ~să.
/v.
a
compune
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia compus
COMPÚS, -Ă
adj.
Format
din mai
multe
elemente
. ♦ (
Gram
.
)
Timp
compus
=
timp
format
cu
ajutorul
verbelor
auxiliare
. //
s.m.
Substanță
chimică
obținută
prin
unirea
mai
multor
elemente
diferite
. [<
compune
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia compus
COMPÚS, -Ă I.
adj.
alcătuit
din mai
multe
elemente
. o (
gram
.)
timp
~
=
timp
format
cu
ajutorul
verbelor
auxiliare
;
frunză
~
ă
=
frunză
având
limbul
alcătuit
din mai
multe
foliole
,
dispuse
pe un
ax
;
inflorescență
~
ă
=
inflorescență
din mai
multe
inflorescențe
simple
;
fruct
~
=
fruct
provenind
dintr-o
asemenea
inflorescență
.
II.
s. n.
cuvânt
rezultat
prin
compunere
(3).
III.
s. m.
combinație
(3). (<
compune
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia compus
a compune melodii mari
expr. (intl.)
a
denunța
pe
toată
lumea
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia compus
COMPÚNE,
compún
,
vb. III. Tranz.
1.
(
Despre
elementele
unui
întreg
) A
forma
, a
alcătui
un
întreg
. ♦ Refl. (
Despre
un
întreg
) A fi
alcătuit
, a
consta
din...
2.
A
crea
, a
scrie
, a
redacta
o
operă
literară
,
muzicală
etc. [Perf. s.
compuséi
,
part
.
compus
] – Din lat.
componere
(după
pune
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia compus
COMPÚNE
vb.
1.
v.
crea
.
2.
v.
redacta
.
3.
v.
alcătui
.
4.
v.
culege
.
5.
a
alcătui
, a
constitui
, a
forma
, (
rar
) a
întocmi
, (înv.) a
înforma
, a
săvârși
.
(
Elemente
care ~ un
ansamblu
.)
6.
a (se)
alcătui
, a avea, a
consta
.
(
Blocul
este ~ din
două
corpuri
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia compus
A compune
≠ a
descompune
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia compus
compúne
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
compún
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
compúnă
;
ger
.
compunând
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia compus
A SE COMPÚNE se compúne
intranz.
A fi
format
; a
consta
; a se
alcătui
. /<lat.
componere
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia compus
A COMPÚNE compún
tranz.
1)
(
ansambluri
,
grupări
,
totalități
etc.)
A
forma
prin
reunire
; a
constitui
; a
alcătui
. 2)
(
opere
artistice
)
A
produce
în
urma
unui
efort
susținut
; a
plăsmui
; a
crea
; a
realiza
. /<lat.
componere
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia compus
compúne (compún, ús),
vb. –
1.
A
forma
, a
alcătui
un
întreg
. –
2.
A
crea
, a
scrie
, a
redacta
o
operă
. Lat.
componere
(
sec
. XIX), cu
sensurile
fr.
composer
și cu
conjug
.
rom
.
a pune.
– Der.
compunere
,
s.f.;
compoziție
, s.f., din fr.
composition
;
compozitor
, s.m., din fr.
compositeur
;
compozant
, s.n., din fr.
composant
;
descompune
, vb.,
format
pe
baza
fr.
dècomposer
;
descompunere
, s.f.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia compus
COMPÚNE
vb. III. tr.
1.
A
alcătui
, a
forma
un
întreg
. ♦
refl.
A
consta
, a fi
alcătuit
din...
2.
A
crea
, a
face
o
operă
artistică
(
literară
,
muzicală
etc.). [P.i.
compún
, perf.s.
-usei
, conj.
-
nă
,
part
.
-
us
. / < lat.
componere
, cf. fr.
composer
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia compus
COMPÚNE
vb.
I. tr. 1. a
alcătui
, a
forma
un
întreg
. 2. a
crea
, a
elabora
o
operă
literară
,
muzicală
etc. II. refl. a
consta
, a fi
alcătuit
din... (<lat.
componere
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia compus
perféctul compús
s. n. + adj.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia compus
perféctul compús
s. n. + adj.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia compus
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK