rásă (ráse),
s.f. – Veșmînt
călugăresc. – Mr.
rasă. Mgr. ῥάσον,
parțial prin
intermediul sl. (sb., cr., rut.,
pol.)
rasa (Miklosich,
Fremdw., 121; Cihac, II, 307; Murnu 49; Conev 83; Vasmer,
Gr., 127), cf. bg.
ras, it., sp.
raso. – Der.
rasofor, s.m. (
călugăr), din ngr. ῥασοφόρος (Gáldi 246).