definiția mura definiție dex

mura

găsește rime pentru mura
Cuvinte apropiate: aură, bura, bură, bură, cura (1 cur), cura (1 curez), cură, dura (interj.), dura (vb.), dură, fura, gură, hură, iură, jura, jură, mâră, mira, mira, miră, moră, mudă, mufă, muia, mula, mula, mulă, mumă, mur, mura, mura, murai, mural, murar, murat, mură, murăș, mure, murea, murg, murg, muri, mursă, musa, musă, mușă, muta, mută, mutră, muză, pură, rură, sura, șură, șură, tura, tură, țura, ura, ura, ură

MURÁ,

murez, vb. I. Tranz. 1. A ține unele legume într-o soluție de oțet sau în saramură pentru a le face să se acrească și să se conserve. ♦ Refl. (Despre unele legume ținute în oțet sau în saramură) A deveni acru și bun de mâncat; a se acri. 2. A conserva nutrețurile în stare suculentă printr-un proces de fermentare. 3. A muia în apă plantele textile (în cursul procesului de prelucrare); apune la topit. 4. Fig. A uda tare, până la piele. – Din moare (derivat regresiv).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia mura

MURÁ

vb. v. topi.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia mura

MURÁ

vb. 1. a saramura. (A ~ legume.) 2. a (se) acri. (Varza s-a ~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia mura

murá

vb., ind. prez. 1 sg. muréz, 3 sg. și pl. mureáză
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia mura

A SE MUR//Á se ~eáză

intranz. (despre legume, fructe) A deveni bun pentru consum, înăcrindu-se. /Din moare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia mura

A MUR//Á ~éz

tranz. 1) (legume, fructe) A pune la acrit într-o soluție specială (în scopul consumării sau al conservării). 2) (nutrețuri suculente) A supune fermentării pentru a conserva. 3) (plante textile) A ține (un timp oarecare) în apă înainte de prelucrare (pentru a separa fibrele de tulpină); a topi. 4) fig. (despre ploaie) A uda până la piele; a face leoarcă. /Din moare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia mura

múra (múre),

s.f. – Prapur, mezenter. – Mr. (a)mură. Probabil dintr-un lat. *mula (Meyer, Neugr. St., III, 45; Pascu, I, 34; Candrea; cf. Mușlea, Dacor., VIII, 212), cf. alb. muljë (după Capidan, Raporturile, 515, din alb.), ngr. μούλα, fr. mule. Der. din gr. μύλη (Giuglea, LL, II, 46) este mai puțin probabilă. – Din rom. provine bg. mura (Romansky 121; Capidan, Raporturile, 209).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia mura

a aștepta să-i pice mură-n gură

expr. (pop.) a nu acționa pentru atingerea unui scop; a rămânne impasibil într-o situație în care s-ar impune o acțiune imediată
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia mura

a-i da cuiva mură-n gură

expr. a-i da cuiva aproape integral soluția unei probleme pe care ar trebui s-o rezolve singur.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia mura

MUR1,

muri, s.m. Nume dat mai multor specii de arbuști din familia rozaceelor, cu tulpina spinoasă, cu frunze palmat-compuse, cu flori albe sau roz dispuse în umbele și cu fructele comestibile (Rubus); arbust din această specie. – Lat. morus.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia mura

MUR2,

muri, s.m. (Latinism înv.) Zid. – Din lat. murus.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia mura

MUR

s. v. dud, zid.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia mura

MUR

s. (BOT.; Rubus) (înv. și reg.) rug, (reg.) murai, murar, muroi.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia mura

mur

(arbust, zid) s. m., pl. muri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia mura

MUR2 ~i

m. înv. Element de construcție executat din piatră, beton etc., care închide sau separă o încăpere; perete. /<lat. murus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia mura

MUR1 ~i

m. Arbust ghimpos, cu flori albe sau roz și cu fructe negre, comestibile; rug. /<lat. morus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia mura

mur (múri),

s.m. – Perete, zid (de apărare). – Mr. mur. Lat. murus (sec. XIX), cultism din epoca romantică. Este cuvînt moștenit în mr.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia mura

mur (múri),

s.m. – Rug și fruct al arbuștilor din specia Rubus. – Mr. mur. Lat. mōrus (Pușcariu 1132; Candrea-Dens., 1173; Mușlea, Dacor., V, 619 și VIII, 212; REW 5696a), cf. it. moro. Rezultatul u ‹ o n-a fost explicat satisfăcător; der. din gr. ionic μοῦρον (Diculescu, Elementele, 481) sau din ngr. μουριά (Roesler 573) nu e probabilă. – Der. mură, s.f. (fructul murului), mr. (a)mură, cf., it., prov., cat., sp., port. mora, fr. mûre (REW 5696); muret (var. muriș), s.n. (tufiș de muri). Din rom. provin mag. múr (Edelspacher 19) și țig. sp. muri „frag” (Besses 111).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia mura

MUR

s.m. (Liv.) Zid. [< lat. murus, cf. fr. mur, it. muro].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia mura

MÚRĂ1,

mure, s.f. Fructul comestibil, negru și lucios, al murului1. ♢ Expr. Mură-n gură = lucru (obținut) fără muncă, fără osteneală, de-a gata. – Lat. mora (pluralul, devenit sg., al lui morum „mură”).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia mura

MÚRĂ2,

mure, s.f. (Reg.; mai ales la pl.) Glandă, ganglion de la pieptul sau de la gâtul unor animale. – Cf. alb. mullë.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia mura

MÚRĂ3,

mure, s.f. Parâmă folosită pentru a trage spre proră colțurile inferioare ale velelor pătrate. – Din it. mura.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia mura

MÚRĂ

s. (BOT.) (reg.) pomiță.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia mura

MÚRĂ

s. v. dudă, pipotă, rânză, saramură, stomac măcinător.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia mura

múră

(glandă, fruct, parâmă) s. f., g.-d. art. múrei; pl. múre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia mura

MÚR//Ă ~e

f. Fructul murului. ♢ Mura-n-gură ceva obținut fără osteneală, de-a gata. /< lat. mora
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia mura

múră2

s.f. sg. (reg.) saramură în care se pune varza la acrit pentru iarnă.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR | definitia mura

MÚRĂ

s.f. (Mar.) 1. Manevră curentă prin care colțul de jos al unei vele se întinde spre proră. 2. Expresie folosită pentru a arăta poziția velierului în raport cu vântul. [< it. mura].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia mura

MÚRĂ

s. f. (mar.) 1. parâmă care fixează colțul de vânt al unei vele (la velierele mari). 2. parâmă care întinde spre pupă colțul de jos al velei. o ~ la tribord (sau la babord) = poziție a unui velier care primește vântul din tribord (babord). (< it. mura)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia mura
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar