definiția birui definiție dex

birui

găsește rime pentru birui
Cuvinte apropiate: bipui, birui, birui, biruit, bizui, burui, firui, mirui, mirui, pirui, șirui, șirui

BIRUÍ,

bírui, vb. IV. Tranz. 1. A învinge, a înfrânge, a bate (un dușman, un adversar etc.) ♦ Fig. A(-și) înfrâna, a(-și) stăpâni un sentiment, o pasiune etc. ♦ Fig. A fi stăpânit, copleșit de un sentiment, de o emoție etc. 2. (Pop., mai ales în construcții negative) A fi în stare, a putea, a ajunge (să...). – Din magh. birni.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia birui

BIRUÍ,

bírui, vb. IV. Tranz. 1. A învinge, a înfrânge, a bate (un dușman, un adversar etc.) ♦ Fig. A(-și) înfrâna, a(-și) stăpâni un sentiment, o pasiune etc. ♦ Fig. A fi stăpânit, copleșit de un sentiment, de o emoție etc. 2. (Pop., mai ales în construcții negative) A fi în stare, a putea, a ajunge (să...). – Din magh. birni.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia birui

BIRUÍ

vb. 1. a bate, a înfrânge, a întrece, a învinge, (pop.) a dovedi, a prididi, a rămâne, a răpune, a răzbi, a supăra, (înv. și reg.) a supune, (înv.) a dobândi, a frânge, a pobedi, a răzbate, a sparge, a tâmpi, a vinci. (Îi ~ pe dușmani) 2. v. izbândi. 3. v. depăși. 4. v. stăpâni. 5. v. răzbi.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia birui

BIRUÍ

vb. v. cârmui, conduce, dirigui, domni, guverna, stăpâni.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia birui

BIRUÍ

vb. v. cârmui, conduce, dirigui, domni, guverna, stăpâni.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia birui

BIRUÍ

vb. 1. a bate, a înfrânge, a întrece, a învinge, (pop.) a dovedi, a prididi, a rămâne, a răpune, a răzbi, a supăra, (înv. și reg.) a supune, (înv.) a dobândi, a frânge, a pobedi, a răzbate, a sparge, a tâmpi, a vinci. (Îi ~ pe dușmani) 2. v. izbândi. 3. v. depăși. 4. v. stăpâni. 5. v. răzbi.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia birui

A birui

≠ a pierde
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia birui

A birui

≠ a pierde
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia birui

biruí

vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl. bíruie, imperf. 3 sg. biruiá
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia birui

biruí

vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl. bíruie, imperf. 3 sg. biruiá
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia birui

A BIRUÍ bírui

tranz. 1) (dușmani, adversari etc.) A înfrânge într-o luptă sau într-o întrecere; a bate; a învinge. 2) rar (acțiune greu de realizat) A duce la bun sfârșit; a scoate la capăt; a isprăvi; a termina; a sfârși; a încheia. 3) fig. (stări, sentimente) A face să nu se manifeste; a învinge. ~ frica. [Sil. -ru-i] /<ung. birni
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia birui

A BIRUÍ bírui

tranz. 1) (dușmani, adversari etc.) A înfrânge într-o luptă sau într-o întrecere; a bate; a învinge. 2) rar (acțiune greu de realizat) A duce la bun sfârșit; a scoate la capăt; a isprăvi; a termina; a sfârși; a încheia. 3) fig. (stări, sentimente) A face să nu se manifeste; a învinge. ~ frica. [Sil. -ru-i] /<ung. birni
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia birui

biruí (biruiésc, biruít),

vb. – 1. A fi mai puternic ca cineva. – 2. A învinge, a supune. – 3. (Înv.) A domina, a guverna, a avea autoritate. – Var. (înv.) birțui. Mag. birni „a poseda” (DAR). – Der. biruită, s.f. (înv., victorie); biruitor, adj. (stăpân, suveran, învingător); biruință, s.f. (victorie).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia birui

biruí (biruiésc, biruít),

vb. – 1. A fi mai puternic ca cineva. – 2. A învinge, a supune. – 3. (Înv.) A domina, a guverna, a avea autoritate. – Var. (înv.) birțui. Mag. birni „a poseda” (DAR). – Der. biruită, s.f. (înv., victorie); biruitor, adj. (stăpân, suveran, învingător); biruință, s.f. (victorie).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia birui

biruí (a ~)

vb., ind. prez. 3 sg. biruiéște / bíruie, imperf. 3 sg. biruiá; conj. prez. 3 să biruiáscă / să bíruie
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2 | definitia birui

biruí (a ~)

vb., ind. prez. 3 sg. biruiéște / bíruie, imperf. 3 sg. biruiá; conj. prez. 3 să biruiáscă / să bíruie
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2 | definitia birui
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar