márcă (mắrci),
s.f. – Marcă,
sigiliu. – Mr.
marcă. It.
marca, fr.
marque, , cf. ngr. μάρϰα, bg., sb.,
rus.
marka). – Der.
marca, vb., din fr.
marguer, it.
marcare;
marcant, adj. (
notabil), din fr.
marquant;
marcher, s.m. (
marcator), din fr.
marqueur;
marchetărie, s.f., din fr.
marqueterie;
remarca, vb. (a
observa), din fr.
remarquer;
remarcă, s.f. (
notă,
observație), din fr.
remarque;
remarcabil, adj. (
însemnat), din fr.
remarquable;
mar(c)graf (var.
mar(c)grav), s.m., din germ.
Markgraf.