Definitia datii definitie DEX Online, dictionar roman

dați, -te, adj., s.f. I. Adj. Pus la dispoziție, oferit; înmânat, transmis, prezentat, dăruit. ♢ Expr. La un moment dat = într-un anumit moment; în clipa aceea. În cazul dat = în acest caz, în cazul de față. Dat fiind (că...) = ținând seama de... (sau că...), având în vedere (că...); deoarece. Dat dracului (sau naibii) = deștept, isteț; șmecher, șiret. Dat uitării = uitat, părăsit. II. S.f. 1. Momentul, împrejurarea (repetabilă) când se produce un fapt; oară, rând. ♢ Loc. adv. Data trecută = cu prilejul anterior. Data viitoare = într-o împrejurare ulterioară. De data aceasta (sau asta) ori de astă dată = de rândul acesta, acum. Pe dată ce... (sau cum...) = îndată; pe loc, numaidecât. O dată = într-un singur caz. Nu o dată = de multe ori. Încă o dată = din nou. 2. (La pl.) Fapte stabilite (de știință), elemente care constituie punctul de plecare în cercetarea unei probleme, în luarea unei hotărâri etc. III. S.f. (Reg.) Soartă, destin. ♢ Cum (sau precum) e data = după cum e obiceiul, datina. – V. da².

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia datii

dat

(boală atribuită vrăjilor) s. n., pl. dáturi

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia datii

dat

(faptul de a da, punctul de plecare al unui raționament, soartă) s. n.

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia datii

dat

adj. m., pl. dați; f. sg. dátă, pl. dáte

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia datii

DAT² ~uri

n. 1) Fapt real servind ca punct de plecare în procesul de cunoaștere. 2) reg. Forță supranaturală despre care se crede că determină desfășurarea evenimentelor; soartă; ursită; fatalitate; destin. / v. a da

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia datii

DAT¹ dátă (dați, dáte)

v. A DA. ♢ ~ dracului a) foarte isteț; ager; b) șmecher. La un moment ~ la un moment oarecare; dintr-o dată. În cazul ~ în cazul de față. ~ fiind (că...) având în vedere; deoarece; întrucât. ~ uitării părăsit; uitat. / v. a da

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia datii

DAT¹ dátă (dați, dáte)

v. A DA. ♢ ~ dracului a) foarte isteț; ager; b) șmecher. La un moment ~ la un moment oarecare; dintr-o dată. În cazul ~ în cazul de față. ~ fiind (că...) având în vedere; deoarece; întrucât. ~ uitării părăsit; uitat. / v. a da

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia datii

data aviatoare

expr. (glum.) data viitoare.

Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia datii

DÁTĂ

s. 1. (înv.) veleat. (La ce ~ s-a întâmplat evenimentul?) 2. termen, timp, vreme, zi, (pop.) soroc, (înv.) sorocire, veleat. (La ~ hotărâtă ...) 3. v. oară. 4. v. rând, (reg.) vers. (În trei dăți am fost pe deal.)

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia datii

DÁTĂ

s. v. datină, destin, fatalitate, fel, menire, noroc, obicei, predestinare, rânduială, soartă, tradiție, ursită, uz, uzanță, zodie.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia datii

dátă

(soartă, obicei) s. f.

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia datii

dátă

(momentul unei întâmplări, oară) s. f., g.-d. art. dății; pl. dăți

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia datii

DÁT//Ă² dăți

f. Fiecare dintre cazurile când se produce o întâmplare sau un fapt care se repetă; oară. O singură ~. Ultima ~. ♢ De altă ~ din trecut; de cândva. O ~ pentru totdeauna definitiv; categoric. De fiecare ~ de câte ori are loc. De ~a aceasta în cazul de față. /<fr. date

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia datii

dată (dắți),

s.f. – 1. Oară, rînd. – Dintr-o dată, brusc. – Pe dată, imediat. – 2. Soartă, destin. De la dat, part. de la a da (după Tiktin, direct din lat. data); pentru al doilea sens, cf. lat. fata, rom. zisa, scrisa. Cu acest ultim sens formează și pl. date. Se întîlnește cu dată, s.f. (timpul precis al unui eveniment), din fr. date, și dată, s.f. (dat, antecedent), traducere a fr. donnée. Comp. altădată, adv. (odinioară), care se distinge de obicei de altă dată (în alt rînd; încă o dată); deocamdată, adv. (pentru moment); deodată, adv. (dintr-o dată, brusc; simultan); vreodată, adv. (uneori); niciodată, adv. (nicicînd); îndată, adv. (imediat). – Din rom. provine rut. data „rație” (Candrea, Elemente, 407).

Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia datii