Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția repens definiție dex
repens
găsește rime pentru
repens
Cuvinte apropiate:
repens
,
repent
OS,
oase
,
s.n.
1.
Element
de
bază
al
scheletului
vertebratelor
,
caracterizat
prin
structura
lui
dură
,
solidă
și
rezistentă
, de
culoare
albă
. ♢
Os
mort
=
umflătură
a unui
os
(de
obicei
a
oaselor
de la
picioarele
de
dinapoi
ale
calului
)
provenită
dintr-o
lovitură
, dintr-un
efort
sau
transmisă
pe
cale
ereditară
. ♢ Expr.
A(-i)
ajunge
(cuiva)
cuțitul
la
os
= a nu mai
putea
îndura
un
rău
; a-și
pierde
răbdarea
.
A
băga
(sau
a-i
intra
cuiva)
frica
(sau
spaima
etc.)
în
oase
= a (se)
speria
, a (se)
îngrozi
.
A fi
numai
piele
și
oase
sau
a-i
număra
oasele
= a fi
foarte
slab
.
A(-i)
trece
(cuiva)
os
prin
os
= a fi
extrem
de
obosit
.
Până la
(sau
în)
oase
sau
până la
(sau
în)
măduva
oaselor
= în tot
corpul
;
foarte
mult
,
adânc
.
A-i
rupe
(sau
a-i
muia
cuiva)
oasele
= a
bate
foarte
tare
pe cineva.
A-i
rămâne
(sau
a-i
putrezi
)
oasele
(pe
undeva
)
= a
muri
departe
de
casă
, prin
locuri
străine
.
A
căpăta
(sau a
avea, a
dobândi
etc.)
un
os
de
ros
= a
obține
(sau a avea) un
avantaj
, un
profit
. ♦
Os
(
1
) sau
material
cornos
prelucrat
,
întrebuințat
la
fabricarea
unor
obiecte
, în
industrie
, în
arte
decorative
etc.
2.
Fig. (La pl.)
Trup
;
ființă
,
făptură
.
3.
Fig.
Neam
,
familie
,
viță
. ♢ Expr.
(A fi) din
os
sfânt
(sau
din
oase
sfinte
, din
os
de
domn
sau
domnesc
)
= (a fi) din
neam
domnesc
, din
familie
domnitoare
.
4.
Compus:
osul
-
iepurelui
=
plantă
cu
miros
greu
, cu
flori
trandafirii
îngrămădite
la
vârful
ramurilor
spinoase
(
Ononis
spinosa
).
– Lat.
ossum.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia repens
OS
s.
1.
ciolan
, (prin Mold.)
bodolan
, (prin Bucov.)
boldan
, (prin
Maram
.)
ciont
.
(I-a
dat
câinelui
un ~.)
2.
(ANAT.)
os
coxal
v.
os
iliac
;
os
de
sepie
v.
sepion
;
os
hioid
=
os
hioidian
;
os
hioidian
v.
os
hioid
;
os
iliac
=
os
coxal
;
os
molar
v.
zigomă
;
os
sternal
v.
stern
;
os
zigomatic
v.
zigomă
.
3.
(
BOT
.)
osul
-
iepurelui
=
a)
(
Ononis
spinosa
)
(
reg
.)
dârmotin
,
sălășitoare
,
sălăștioară
,
asudul
-
calului
,
sudoarea
-
calului
;
b)
(
Ononis
arvensis
)
(
reg
.)
sălășitoare
,
sălăștioară
;
c)
(
Ononis
hircina
)
(
reg
.)
sălășitoare
;
d)
(
Ononis
repens)
(pop.)
sudoarea
-
calului
, (
reg
.)
sudoarea
capului
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia repens
os
s. n., pl.
oáse
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia repens
OS oáse
n.
(
la
om
și la
animalele
vertebrate
) 1)
Țesut
organic
dur
și
rezistent
, de
culoare
albă
, din
interiorul
corpului
;
parte
constitutivă
a
scheletului
. ♢
A-și
lăsa
(
sau
a-i
rămâne
, a-i
putrezi
)
oasele
pe
undeva
a
muri
pe
meleaguri
străine
.
A
băga
(
sau
a-i
intra
)
frica
în
oase
a
speria
sau a fi
speriat
foarte
tare
.
A(-i)
rupe
(
sau
a(-i)
frânge
,
a(-i)
muia
) cuiva
oasele
a-l
bate
foarte
tare
pe cineva.
A(-i)
ajunge
cuiva
cuțitul
la ~
a nu mai
putea
răbda
o
stare
de
lucruri
.
Până la
(sau
în)
oase
sau
până la
(
sau
în)
măduva
oaselor
cu
desăvârșire
;
complet
. În
carne
și
oase
în
persoană
.
A
căpăta
(
sau
a
dobândi
, a avea
etc.)
un ~ de
ros
a
căpăta
o
favoare
însemnată
.
A avea
oase
în
burtă
a se
apleca
anevoie
.
~
mort
afecțiune
a
oaselor
de la
picioarele
calului
,
cauzată
, de
regulă
, de o
lovitură
.
~ul-
iepurelui
plantă
erbacee
cu
tulpină
erectă
,
foarte
ramificată
,
spinoasă
, cu
frunze
eliptice
,
zimțate
și cu
flori
mici
,
trandafirii
,
dispuse
în
vârful
ramurilor
. 2)
Ma
-terie
primă
obținută
din acest
țesut
organic
.
Nasturi
de ~
. 3)
fig.
Neam
din care se
trage
cineva;
sânge
. ♢
(A fi) din ~
sfânt
(
sau
din
oase
sfinte
, din ~
domnesc
(
sau
de
domn
) (a fi) de
viță
nobilă
. /<lat.
ossum
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia repens
PIR
s.m.
Plantă
erbacee
perenă
din
familia
gramineelor
, cu
rizom
târâtor
, cu
frunze
liniare
aspre
și cu
flori
verzi
,
grupate
în
spice
, care
crește
spontan
,
împiedicând
dezvoltarea
plantelor
de
cultură
(
Agropyrum
repens).
♢
Pir
pădureț
=
specie
înaltă
de
pir
, care
ajunge
până la 1 m, cu
frunzele
aspre
,
cenușii
-
verzui
și cu
spicul
lung
și
subțire
(
Agropyrum
caninum).
– Din bg.
pir
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia repens
PIR
s.
(
BOT
.)
1.
(
Agropyrum
repens)
(
reg
.)
ovăz
,
păiuș
,
pipirău
,
răgălie
.
2.
pir
-de-
țelină
v.
iarba
-
câinelui
;
pir
-
gros
v.
iarba
-
câinelui
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia repens
PIR
s. v.
rogoz
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia repens
pir
s. m.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia repens
PIR
m.
Iarbă
cu
rizom
ramificat
și cu
tulpină
de
tip
pai
,
având
frunze
liniare
,
aspre
pe
față
, și
flori
în
formă
de
spic
,
dispuse
distanțat
pe
axa
tulpinii
, care
crește
printre
plantele
de
cultură
,
împiedicând
dezvoltarea
acestora
. /<bulg.
pir
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia repens
PIR-
v.
piro
-
.
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia repens
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK