definiția substitutii definiție dex

substitutii

găsește rime pentru substitutii
Cuvinte apropiate: substitutiv

SUBSTITÚT,

substituți, s.m. Persoană care înlocuiește temporar pe titularul unei funcții. ♦ Substitut de procuror = primul grad în ierarhia judecătorească a parchetului; magistrat care avea acest grad. – Din fr. substitut, lat. substitutus.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia substitutii

SUBSTITÚT

s. 1. v. locțiitor. 2. v. înlocuitor.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia substitutii

substitút

s. m., pl. substitúți
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia substitutii

SUBSTITÚT

s.m. 1. Cel care ține locul titularului. ♢ (În trecut) Substitut de procuror = primul grad în ierarhia judecătorească a parchetului; magistrat având acest grad; substitut de comisar regal = magistrat într-un tribunal militar care ținea locul comisarului regal. ♦ Ceea ce ține locul unui lucru, care i se substituie. 2. Produs industrial care înlocuiește un produs mai vechi. [Cf. fr. substitut, lat. substitutus].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia substitutii

SUBSTITÚT

s. m. 1. cel care ține locul titularului. ♢ ceea ce ține locul unui lucru, care i se substituie. 2. produs industrial care înlocuiește un produs mai vechi. 3. element lingvistic care poate înlocui, în aceleași condiții gramaticale, un alt element lingvistic; substituent (2). (< fr. substitut, lat. substitutus)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia substitutii

SUBSTITÚT,

substitúte, s.n. Succedaneu. [folosit în corpul DEX]
Dictionar: Aceasta sursa include definitii ale unor cuvinte de uz curent care nu exista in nici unul din celelalte dictionare | definitia substitutii

SUBSTITÚȚIE,

substituții, s.f. Substituire, înlocuire. ♦ Spec. Fenomen prin care un atom sau un grup de atomi din molecula unui corp chimic compus este înlocuit prin alt atom sau grup de atomi, provenind de la un alt corp chimic. ♦ Spec. (Mat.) înlocuire, într-o expresie matematică, a unui element sau a mai multor elemente prin alte elemente. ♢ Metoda substituției = metodă de rezolvare a unui sistem de ecuații, care constă în a înlocui într-una din ele o necunoscută cu valoarea ei, dedusă din cealaltă ecuație a sistemului, și în a repeta aceeași operație până rămâne o singură ecuație cu o singură necunoscută. ♦ Spec. Dispoziție prin care un moștenitor este obligat să transmită, la moartea sa, bunurile moștenite unei persoane desemnate ca succesorul său obligatoriu; dispoziție prin care este numit un al doilea moștenitor pentru cazul când primul, dintr-un motiv oarecare, nu va intra sau nu va accepta să intre în drepturile sale. [Var.: (înv.) substituțiúne s.f.] – Din fr. substitution, lat. substitutio, -onis.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia substitutii

SUBSTITÚȚIE

s. înlocuire, substituire. (Proba ~ unor termeni prin alții.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia substitutii

substitúție

s. f. (sil. -ți-e), art. substitúția (sil. -ți-a), g.-d. art. substitúției; pl. substitúții, art. substitúțiile (sil. -ți-i-)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia substitutii

SUBSTITÚȚIE

s.f. Substituire, înlocuire. ♦ Metoda substituției = metodă de rezolvare a unui sistem de ecuații algebrice, care constă în înlocuirea unei necunoscute dintr-una din ecuații cu valoarea ei, dedusă din cealaltă ecuație. ♦ (Chim.) Înlocuirea unui atom sau a unui radical dintr-o moleculă printr-un alt atom sau prin alt radical. ♦ (Lingv.) Înlocuire a unui sunet prin altul. ♦ Dispoziție prin care un moștenitor este obligat să transmită la moartea sa bunurile moștenite unei persoane desemnate ca succesorul său obligatoriu. [Gen. -iei, var. substituțiune s.f. / cf. fr. substitution, lat. substitutio].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia substitutii

SUBSTITÚȚIE

s. f. substituire. o metoda ĩ = metodă de rezolvare a unui sistem de ecuații algebrice care constă în înlocuirea unei necunoscute dintr-una din ecuații cu valoarea ei, dedusă din cealaltă ecuație. ♢ (chim.) înlocuirea unui atom sau a unui radical dintr- o moleculă printr-un alt atom sau prin alt radical. ♢ (lingv.) înlocuire a unui sunet prin altul. ♢ dispoziție prin care un moștenitor este obligat să transmită la moartea sa bunurile moștenite unei persoane desemnate ca succesorul său obligatoriu. (< fr. substitution, lat. substitutio)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia substitutii
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar | Kurs walut | Pret fier vechi