definiția obligat definiție dex

obligat

găsește rime pentru obligat
Cuvinte apropiate: obliga, obligant, obligat, obligato, obligă

OBLIGÁT, -Ă

, obligați, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care este îndatorat sau recunoscător cuiva pentru un serviciu făcut. 2. (Rar) Care nu poate lipsi; obligatoriu. 3. Care este constrâns, silit să facă un anumit lucru. – V. obliga.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia obligat

OBLIGÁT

adj. 1. v. dator. 2. îndatorat, recunos-cător, (înv.) mulțumitor. (Îți rămân ~ pentru serviciul făcut.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia obligat

OBLIGÁT, -Ă

adj. 1. Căruia i se impune cu necesitate să facă ceva; care este constrâns să facă ceva. 2. (Liv.) Obligatoriu. 3. Îndatorat, recunoscător. [< obliga].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia obligat

OBLIGÁ,

oblíg, vb. I. 1. Tranz. A constrânge, a sili (pe cineva la ceva); a impune. 2. Tranz. și refl. A (se) îndatora. 3. Refl. A se angaja, a-și lua o sarcină, o răspundere. – Din lat. obligare, fr. obliger.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia obligat

OBLIGÁ

vb. 1. v. constrânge. 2. v. nevoi. 3. v. supune. 4. a condamna, a constrânge, a forța, a sili, (pop.) a osândi. (M-a ~ la inactivitate.) 5. v. reduce. 6. v. îndatora. 7. v. angaja.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia obligat

obligá

vb. (sil. -bli-), ind. prez. 1 sg. oblíg, 3 sg. și pl. oblígă; conj. prez. 3 sg. și pl. oblíge
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia obligat

A OBLIG//Á oblíg

tranz. 1) (persoane) A pune cu forța (să facă ceva); a sili; a forța; a constrânge; a impune. 2) (despre îndatoriri de ordin juridic sau moral) A face să fie dator; a îndatora. Legea ~ă. Noblețea lor ne ~ă. [Sil. -bli-] /<lat. obligare, fr. obliger
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia obligat

A SE OBLIGÁ mă oblíg

intranz. A-și asuma sarcina; a se angaja; a se lega. [Sil. -bli-] /<lat. obligare, fr. obliger
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia obligat

obligá (oblíg, obligát),

vb. – A sili. Lat. obligare (sec. XIX). – Der. (din fr.) obligativitate, s.f.; obligator(iu), adj.; obligați(un)e, s.f.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia obligat

OBLIGÁ

vb. I. 1. tr., refl. A (se) îndatora. ♦ A da sau a lua asupră-și o sarcină, a (se) angaja. 2. tr. A constrânge, a sili (pe cineva la ceva). [P.i. oblíg. / < lat. obligare, cf. fr. obliger].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia obligat

OBLIGÁ

vb. I. tr., refl. a (se) îndatora. ♢ a da, a lua asupră-și o sarcină, a (se) angaja. II. tr. a constrânge. (< lat. obligare, fr. obliger)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia obligat
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar