ARGENTINA
,
Republica Argentina,
stat federal în SE
Americii de
Sud, cu
largă ieșire la Oc.
Atlantic (
peste 4
mii km2); 2,8
mil.
km2; 32
mil.
loc. (1989).
Limba de stat:
spaniola.
Cap.:
Buenos Aires.
Orașe pr.:
Córdoba, Rosario, La
Plata,
Mar del
Plata. Pop. urbană: 84,7 la
sută (1985). Este
împărțită în 22 prov.
federale, un
teritoriu național și
Capitala Federală.
Relieful A. este
dispus în 3
mari trepte: M-
ții Anzi (în V, la
graniță cu
Chile),
podișurile („mesetas”) Patagoniei (în S) și cîmpiile
Pampa (c. 600
mii km2), Chaco și Entre Rios („Mesopotamia”) în E și N.
Climă variată, de la
cea tropicală (în N) la
cea temperat-
continentală cu
nuanțe de
ariditate (în S). Expl. de
petrol (22,6
mil. t, 1989),
gaze naturale,
argint,
staniu, min. de
fier,
sare ș.a. Ind.
produce energie electrică (48,5
miliarde kWh, 1988),
fontă,
oțel (3,6
mil. t, 1988),
ciment (6,3
mil. t, 1987),
articole mecanice,
aparate și
utilaje,
autovehicule (182,4
mii buc., 1987),
produse alim.,
farmaceutice,
textile, și din
lemn,
extract de
quebracho; 9,5 la
sută din terit.
țării se
cultivă cu cereale: grîu (7,8
mil. t, 1988),
porumb (9,2
mil. t, 1988),
orez,
plante furajere,
floarea-
soarelui, (2,9
mil. t, 1988,
locul 2 pe
glob),
ricin (146
mii t,
locul 3 pe
glob),
bumbac,
tutun ș.a.;
pomicultură și
viticultură (274
mii ha, 3,3
mil. t
struguri, 1988). Pe
întinsele pajiști naturale (52,1 la
sută din supr.
țării) se
cresc bovine (50,8
mil.
capete, 1988),
ovine (29,2
capete, 1988),
cabaline (3,1
mil.
capete, 1988).
Pescuit intens (420,3
mii t, 1986). C.f.: 34,5
mii km.
Căi rutiere: 207,6
mii km.
Flota maritimă comercială: 2,5
mil. t. Moneda: 1
Astral = 100
centavos.
Exportă produse agricole (c. 2/5),
produse ale ind. constr. de
mașini,
produse chimice,
textile ș.a. și
importă materii prime ind. și
semifabricate,
utilaje și
echipament ind.,
mijloace de
transport,
produse alim.,
bunuri de
larg consum ș.a. –
Istoric.
Populat de
triburi indiene (diaquita, chechua,
guarani, puelche,
araucani etc.), terit.
A. a
fost cucerit în
sec. 16 de
conchistadorii spanioli, care din 1536 i-ai
inclus în
viceregatul Perú,
iar din 1776 în
viceregatul Rio de la
Plata. În 1810
creolii și
emigranții au
început lupta armată antispaniolă. La 9 iul. 1816
Provinciile Unite din La
Plata s-au
proclamat independente,
iar în 1826 și-au
luat numele de
Republica Federativă Argentina.
Sec. 19 din
istoria A. este
marcat de
lupta pentru putere între unioniști și
federaliști și de
războaie împotriva Uruguayului și Paraguayului. La sfîrșitul
sec. 19 și
începutul sec. 20 se
intensifică pătrunderea capitalului străin și se
accelerează dezvoltarea economică. În
perioada celui de-al
doilea război mondial,
A. și-a
proclamat, la
început,
neutralitatea,
dar în
mart. 1945 a
intrat în
război de
partea coaliției antihitleriste. În
primii ani postbelici,
președintele Juan Domingo
Perón (1946-1955)
inițiază o
serie de
reforme economice și
sociale îndrăznețe (
naționalizarea transporturilor, a unor
ramuri ale ind.,
etatizarea comerțului exterior,
separarea deplină a
bisericii de
stat ș.a.). După 1955,
A. cunoaște o
puternică intervenție a
forțelor armate în
viața politică a
statului.
Președinții Arturo Frondizi, Arturo Umberto Illia, Juan Carlos Ongania, Roberto Marcelo Levingston și
Maria Estella Martinez de
Perón au
fost înlăturați prin
lovituri de
stat militare. În
perioada 1955-1983 din cei 20
președinți, 12 au
fost generali.
Războiul cu
Marea Britanie
izbucnit după
ocuparea de
către A. a
Insulelor Falkland (Malvinas) (apr.-iun. 1982) este
urmat de
demisia președintelui,
generalul L.F. Galtieri, și de
dizolvarea juntei militare de guvernămînt (iun. 1982), de
legalizarea partidelor politice (iul. 1982) și de
ținerea de
alegeri generale (
dec. 1983) care au
permis revenirea la un
guvern civil în
ian. 1984.
Alegerile din 14 mai 1989 au
readus la
putere Partidul Peronist,
noul președinte, Carlos Saul Menem, avînd de
făcut față unei
situații economice grav deteriorate.
A. este
republică prezidențială.
Activitatea legislativă este
exercitată de
Parlament,
iar cea executivă de
președinte și un
cabinet condus de
președinte.