Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția voia definiție dex
voia
găsește rime pentru
voia
Cuvinte apropiate:
boia
,
joia
,
noia
,
soia
,
via
,
via
,
vodă
,
vogă
,
voi
,
voi
,
voiaj
,
voiaj
,
voie
,
voină
,
voit
,
voma
,
vomă
,
vota
VOÍ
2
,
voiesc
, vb.
IV
. Tranz.
1.
A fi
hotărât
, a fi
decis
să...; a avea de
gând
să..., a
intenționa
, a
vrea
. ♦ Intranz. (La
imperativ
) A avea
voință
neclintită
, a
stărui
într-o
acțiune
.
2.
A fi de
acord
, a
consimți
, a
primi
. [Prez. ind. și:
voi
] –
Probabil
din
voie
(
derivat
regresiv
). – Cf. sl.
voliti
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia voia
VOI
1
pron.
pers
. 2 pl.
1.
(
Înlocuiește
numele
persoanelor
cărora
li se
adresează
vorbitorul
; la
nominativ
, are
funcție
de
subiect
,
adesea
marcând
insistența
asupra
subiectului
)
Voi să
mergeți
, nu ei.
2.
(La
dativ
, în
formele
vouă
,
vă
,
v-
,
vi
, are
valoare
posesivă
)
Vouă vă
place
să
călătoriți
.
♢ (Cu
valoare
de
pronume
de
politețe
,
ținând
locul
pers
. 2 sg.)
Domnule,
vi
se va
comunica
în
scris
.
♢
Loc
. adv. (La
acuzativ
)
La voi
= la
casa
voastră
; în
țara
voastră
de
baștină
. ♢ (În
dativ
sau în
acuzativ
, în
forma
vi
, cu
valoare
de
pronume
reflexiv
)
Mâncarea
vi
se va
servi
la 12.
3.
(Cu
valoare
de
dativ
etic
)
Acuși
vi
-l
trimit
.
4.
(La
acuzativ
, în
formele
vă, v-
)
Unde v-
ați
întâlnit
?
♢ (Cu
valoare
de
pronume
de
politețe
,
ținând
locul
pers
. 2 sg.)
Domnule
președinte
, vă
rog
,
cerusem
și eu
cuvântul
.
♢ (
Precedat
de
prepoziții
, în
forma
voi
)
Eu vă
am
numai
pe voi.
5.
(La
vocativ
, de
obicei
însoțind
alt
vocativ
)
Voi,
meșteri
zidari
. [
Forme
gramaticale
;
dat
.
vouă, vă, v-,
vi
;
acuz
.
(pe) voi, vă
] – Lat.
vos.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia voia
VOI
3
,
voiuri
,
s.n. (
Reg
.)
1.
Rând
de
împletitură
de
papură
sau de
nuiele
, într-o
leasă
sau în
pereții
unui
pătul
de
păstrat
porumb
.
2.
Fâșie
de
pământ
(
arabil
). –
Et
.
nec
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia voia
VOÍ
vb.
1.
v.
dori
.
2.
v.
cere
.
3.
v.
pofti
.
4.
v.
vrea
.
5.
v.
consimți
.
6.
v.
intenționa
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia voia
VOI
pron.
dumneavoastră
.
(
Veniți
și ~ cu noi?)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia voia
voí
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
voiésc
,
2 sg.
voiéști
,
3 sg.
voiéște
,
1 pl.
voím
,
imperf. 1 sg. și pl.
voiám
,
3 sg.
voiá;
conj. prez. 3 sg. și pl.
voiáscă
;
ger
.
voínd
;
part
.
voít
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia voia
voi
pr., d. acc.
vóuă,
neacc.
vă (vouă vă dă), -vă (dându-vă), -vă- (da-vă-voi), v- (v-a
dat
), -v- (dându-v-o-),
vi
(
vi
se dă), -
vi
- (dându-
vi
-l),
vi
- (
vi
-l dă
);
ac
. acc.
voi,
neacc.
vă (vă
duce
pe voi), -vă (ducându-vă), -vă- (
spăla
-vă-voi), v- (v-a
dus
pe voi), -v- (
duce
-v-
aș
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia voia
A VO//Í ~iésc
tranz
. 1) A avea
dorința
; a
vrea
; a
dori
. 2) A fi de
acord
; a
accepta
; a
consimți
. /<lat.
volere
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia voia
VOI
pron.
pers
.
2
pl.
(
vóuă, vă,
vi
, (pe)
voi, vă
) 1)
(
indică
grupul
de
persoane
către
care se
adresează
vorbitorul
)
~
plecați
la
cinema
. 2)
(
formele
atone
de
dativ
, pe
lângă
verb
cu
valoare
posesivă
)
Luați
-vă
cărțile
.
3)
(se
folosește
ca
pronume
de
politețe
cu
valoare
de
singular
)
Vă
rog
să
hotărâți
singuri
. /<lat.
vos
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia voia
VÓIE
, (
rar
)
voi
, s.f.
1.
Voință
,
vrere
,
intenție
. ♢
Loc
. adv.
Cu
voie
sau
cu voia
(cuiva) =
intenționat
, din
proprie
inițiativă
,
dinadins
.
Fără
(de)
voie
sau
fără
voia
mea
(ori
ta
,
sa
etc.) =
involuntar
,
neintenționat
.
Peste
voia...
=
împotriva
voinței
cuiva.
De
voie
, de
nevoie
sau
cu
voie
,
fără
voie
=
vrând
-nevrând. ♦ (Înv., în
sintagma
)
Voie
vegheată
=
bunăvoință
;
p.ext.
protecție
,
favoare
.
2.
Dorință
,
plăcere
,
înclinație
spre
...;
libertate
(de a
alege
, de a
opta
),
alegere
. ♢
Loc
. adv.
În
(sau,
rar
la
)
voie
sau
în
toată
voia
= în
largul
lui,
nestingherit
. (Pop.)
În voia
cea
bună
=
fără
nici o
grijă
,
fără
teama
de a
greși
. ♢ Expr.
Voia la
dumneata
ca la
banul
Ghica
=
ești
liber
să
faci
ce
vrei
.
A-i fi
(cuiva)
voia(să...)
= a
dori
, a-i
plăcea
(să...).
A
face
pe voia cuiva
sau
a-i
face
cuiva pe
voie
= a
satisface
dorința
,
plăcerea
cuiva.
A-i fi cuiva pe
voie
sau
a fi pe voia cuiva
= a-i fi cuiva pe
plac
.
A
împlini
voia
(sau
voile
)
cuiva
= a
îndeplini
dorințele
sau
poruncile
cuiva.
A se
lăsa
(sau
a
umbla
, a
merge
, a fi
purtat
)
în voia cuiva
sau
a ceva
= a
umbla
, a se
lăsa
după
dorința
, după
placul
cuiva.
A fi la voia cuiva
= a fi la
discreția
cuiva.
3.
Poftă
,
dorință
,
chef
. ♢ Expr.
A-i
strica
cuiva voia
= a
indispune
pe cineva. ♦
Voie
bună
(sau
rea
) =
stare
sufletească
bună
(sau
rea
).
4.
Permisiune
,
încuviințare
,
învoire
;
dispoziție
. ♢
Loc
. adv.
Cu voia
(
cuiva
) = cu
aprobarea
(cuiva).
Fără
voie
sau
fără
voia cuiva
=
fără
permisiune
,
fără
încuviințarea
cuiva. [Pr.:
vo-
ie
] – Din sl.
volja
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia voia
VÓIE
s.
1.
v.
încuviințare
.
2.
autorizație
,
îngăduință
,
permisiune
. (~
dată cuiva de a
face
ceva.)
3.
v.
putere
.
4.
v.
dispoziție
.
5.
dispoziție
,
toane
(pl.), (
reg
.)
duși
(pl.).
(~
bună
sau
rea
a cuiva.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia voia
vóie
s. f.,
art
.
vóia,
g.-d.
art
.
vóii
, pl.
voi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia voia
VÓIE
f.
1)
Capacitate
de a-și
concentra
eforturile
spre
realizarea
unui
anumit
scop
;
voință
. ♢
Fără
(de) ~
inconștient
;
fără
intenție
.
Peste
voia cuiva
fără
vrerea
cuiva.
De ~, de
nevoie
(
sau
cu ~,
fără
~
)
vrând
-nevrând. 2)
Senzație
de
satisfacere
a
gustului
;
voință
;
plăcere
;
plac
;
poftă
;
chef
. ♢
După ~
la
dorință
.
În
(
sau
la) ~
(
sau
în
toată
voia
)
fără
a fi
stingherit
de ceva sau de cineva.
A-i
face
cuiva pe ~
(
sau
a
face
pe voia cuiva
) a
face
așa
cum
vrea
cineva.
A-i fi cuiva pe ~
(
sau
a fi pe voia cuiva
) a-i fi cuiva pe
plac
.
A
împlini
voia
(
sau
voile
) cuiva
a
îndeplini
dorința
cuiva.
A se
lăsa
(
sau
a
umbla
, a
merge
) în voia cuiva
(
sau
a ceva
) a
face
după
placul
cuiva.
A fi la voia cuiva
a fi la
dispoziția
cuiva.
A-și
face
(
sau
a
face
cuiva) ~
bună
a se
înveseli
sau a
înveseli
pe cineva. 2)
Aprobare
de a
realiza
ceva;
permisiune
;
încuviințare
.
A
cere
~. A da ~
. ♢
Cu voia cuiva
cu
consimțământul
cuiva. [G.-D.
voii
] /<sl.
volja
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia voia
vóie (-i),
s.f. –
1.
Vrere
,
voință
. –
2.
Liber
-
arbitru
,
bun
plac
. –
3.
(Înv.)
Favoare
,
trecere
. –
4.
Dispoziție
,
umor
,
chef
. –
5.
Licență
,
permis
,
autorizație
. –
6.
Libertate
. Sl. (sb., slov.,
pol
.,
rus
.)
volja
(Miklosich,
Slaw. Elem.,
17; Cihac, II, 461; Conev 101; Tiktin), cf.
v(r)
oi
,
vrea
și
voios
.
– Der.
învoi
,
vb. (a
permite
, a da
autorizație
; a
acorda
, a
concede
; a
consimți
, a
admite
, a
accepta
; a
cădea
de
acord
, a se
înțelege
; a da
satisfacție
; refl., a se
obliga
, a se
angaja
; refl., a se
potrivi
, a se
asorta
, a se
simți
bine
);
învoială
,
s.f. (
acord
,
pact
,
compromis
,
contract
;
concordie
,
armonie
);
învoitor
,
s.m. (
lucrător
în
acord
);
volnic
,
adj. (
liber
,
independent
,
autonom
), înv.;
volnici
,
vb. (a
elibera
, a da
drumul
, a
lăsa
liber
; a
dezrobi
), cf.
pol
.
wolnić
„a
dezrobi
”;
volnicie
,
s.f. (
libertate
,
dezrobire
;
licență
,
autorizație
,
permis
), înv.;
nevolnic
,
adj. (
mizerabil
,
nenorocit
). Cf.
nevoie
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia voia
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK