Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
Rrom
definiția spunere definiție dex
spunere
găsește rime pentru
spunere
Cuvinte apropiate:
apunere
,
espunere
,
opunere
,
punere
,
spunere
,
supunere
SPÚNERE,
spuneri
,
s.f. (
Rar
)
Faptul
de
a
spune
;
ceea ce este
spus
; (pop.)
zicală
,
proverb
,
sentință
. – V.
spune
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia spunere
SPÚNERE
s.
1.
exprimare
,
formulare
,
pronunțare
,
rostire
,
zicere
. (~
unei
opinii
.)
2.
declamare
, de-clamație,
recitare
, (
rar
)
debitare
, (înv.)
recitație
. (~
unei
poezii
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia spunere
SPÚNERE
s. v.
arătare
,
expunere
,
istorie
,
istorisire
,
înfățișare
,
narare
, narațiu-ne,
poveste
,
povestire
,
prezentare
,
proverb
,
răspuns
,
relatare
,
replică
, ri-
postă
,
vorbă
bătrânească
,
zicală
,
zică
-toare.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia spunere
spúnere
s. f., g.-d.
art
.
spúnerii
;
pl.
spúneri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia spunere
phendi/pen [-mos], -mata
s.m.
spuner/e, -i; zicer/e, -i; relat/are, -
ări
.
Dictionar: Dictionar rrom-roman
|
definitia spunere
phenel
(
perf.
phendă)
vb. intr., tr.
a
zice
, a
spune
; a
relata
.
Dictionar: Dictionar rrom-roman
|
definitia spunere
SPÚNE,
spun
,
vb. III. Tranz.
1.
A
exprima
prin
viu
grai
un
gând
, o
părere
etc.; a
rosti
, a
zice
, a
declara
. ♢ Expr.
Ce-ți
spuneam
eu!
= ai
văzut
că a
fost
așa
cum
am
afirmat
?
Nu mai
spune
!
sau
ce
spui
?
formulă
care
exprimă
mirarea
,
neîncrederea
. ♦ Fig. A
evoca
, a
provoca
(
sentimente
,
amintiri
).
Nu-ți
spune
nimic
lucrul
acesta?
♢ Expr.
A-i
spune
cuiva
inima
= a avea o
intuiție
, a
intui
, a
presimți
. ♦ Fig. (Pop.) A
exprima
ceva prin
cântec
; a
cânta
.
2.
A
expune
, a
relata
, a
prezenta
; a
povesti
, a
istorisi
, a
nara
. ♦ (
Despre
texte
,
scrieri
) A
cuprinde
, a
scrie
, a
consemna
.
Ce
spun
ziarele
?
♦ A
recita
.
3.
A
destăinui
, a
mărturisi
ceva cuiva. ♦ A
pârî
, a
denunța
pe cineva.
4.
A
explica
cuiva un
lucru
, a
lămuri
pe cineva.
5.
A
numi
; a
porecli
. ♦ Refl. impers. A se
obișnui
, a se
zice
într-un
anumit
fel
. – Lat.
exponere.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia spunere
SPÚNE
vb.
1.
a
vorbi
, a
zice
, (pop.) a
cuvânta
, a
glăsui
, a
grăi
, (înv.) a
vorovi
. (~-
i
înainte
, nu te
sfii
!)
2.
a
rosti
, a
vorbi
, a
zice
, (pop.) a
cuvânta
, a
glăsui
, a
grăi
, (înv.) a
glăsi
, (depr.) a
debita
. (~
numai
prostii
.)
3.
v.
arăta
.
4.
v.
afirma
.
5.
v.
zice
.
6.
a
face
, a
zice
.
(El ~: – Nu
vreau
!)
7.
v.
transmite
.
8.
v.
povesti
.
9.
v.
destăinui
.
10.
v.
recita
.
11.
v.
susține
.
12.
a se
afirma
, a se
auzi
, a se
șopti
, a se
vorbi
, a se
zice
, a se
zvoni
, (înv. și
reg
.) a (se)
suna
, (
reg
.) a se
slomni
.
(Se ~ că a
plecat
.)
13.
v.
scoate
.
14.
v.
pronunța
.
15.
v.
supranumi
.
16.
v.
numi
.
17.
a
susține
.
(Ce ~
savantul
în această
carte
?)
18.
v.
presupune
.
19.
v.
conține
.
20.
v.
semnifica
.
21.
v.
denunța
.
22.
v.
porunci
.
23.
v.
obiecta
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia spunere
SPÚNE
vb. v.
apărea
,
arăta
,
chema
,
citi
,
cânta
,
evoca
,
executa
,
indica
,
interpreta
,
intona
,
ivi
,
înfățișa
,
numi
,
parcurge
,
predica
,
prezenta
,
propaga
,
propovădui
,
răspândi
,
veni
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia spunere
A spune
≠ a
tăcea
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia spunere
spúne
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
spun
,
1 pl.
spúnem
,
2 pl.
spúneți
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
spúnă
;
ger
.
spunând
;
part
.
spus
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia spunere
A SPÚNE spun 1.
tranz.
1) A
reda
prin
cuvinte
; a
exprima
prin
grai
; a
zice
.
~
adevărul
. ~ pe de
rost
.
♢
~
drept
a
spune
adevărul
.
Cine
ar
fi
putut
~
cine
ar
fi
putut
să
creadă
.
A nu ~ nici
cârc
a nu
scoate
nici o
vorbă
.
~
verde
în
față
(
sau
în
ochi
)
a da
adevărul
pe
față
,
fără
ocolișuri
.
A-i ~ cuiva
inima
a
presimți
.
După
cum
se ~
cu alte
cuvinte
.
~
povești
a
comunica
lucruri
ireale
. 2)
(
piese
muzicale
)
A
produce
cu
vocea
sau cu un
instrument
; a
zice
; a
cânta
; a
interpreta
. 3)
(pe cineva cuiva)
A
prezenta
ca
vinovat
de
înfăptuirea
unor
acțiuni
reprobabile
ținute
în
taină
,
dând
în
vileag
cu
intenții
rele
; a
pârî
; a
denunța
. 2.
intranz.
A
purta
numele
; a se
numi
; a se
chema
.
Cum
îți ~?
/<lat.
exponere
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia spunere
spúne (-n, -us),
vb. –
1.
(Înv.) A
expune
, a
exprima
, a
indica
. –
2.
A
zice
. –
3.
A
povesti
, a
nara
, a
recita
. –
4.
A
acuza
, a
reclama
, a
denunța
. – Mr.
(a)
spun
(
ere
),
spuș
,
spus
; megl.
spun
(iri),
spuș
,
spus
; istr.
spur
,
spus
.
Lat.
exponĕre
(Pușcariu 1636;
Candrea
-
Dens
., 1467; REW 3054; Popinceanu,
ZRPh.,
LXIX, 236-66), cf. it.
esporre,
prov.
esponer
(calabr.
spunere
), v. fr.
espondre,
sp.
exponer
,
port
.
expôr
,
alb
.
špuń
„a
învăța
, a
instrui
” (Meyer 415; Philippide, II, 641).
Uz
general
(
ALR,
I, 107). – Der.
spus
,
adj. (
zis
);
nespus
,
adj. (
inexprimabil
; adv.,
nemaipomenit
,
extraordinar
);
spusă
,
s.f. (
zisă
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia spunere
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK