Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția recitare definiție dex
recitare
găsește rime pentru
recitare
Cuvinte apropiate:
recitare
,
recitire
RECITÁRE
,
recitări
, s.n.
Acțiunea
de
a
recita
și
rezultatul
ei;
declamare
. ♦
Poezie
recitată
;
text
de
recitat
. – V.
recita
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia recitare
RECITÁRE
s.
declamare
,
declamație
,
spunere
, (
rar
)
debitare
, (înv.)
recitație
.
(~ unei
poezii
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia recitare
recitáre
s. f., g.-d.
art
.
recitării
;
pl.
recitări
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia recitare
RECITÁRE
s.f.
Acțiunea
de a
recita
și
rezultatul
ei;
declamare
,
recitație
; (
concr.
)
poezie
recitată
. [Pl.
-
tări
. / <
recita
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia recitare
RECITÁRE
s. f.
acțiunea
de a
recita
;
declamare
. ♢
poezie
recitată
. ♢
executare
a unei
bucăți
muzicale
în
genul
unui
recitativ
. (<
recita
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia recitare
RECITÁ
,
recít
, vb. I. Tranz. A
spune
cu
voce
tare
, din
memorie
, un
text
(în
versuri
); a
declama
. – Din fr.
réciter
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia recitare
RECITÁ
vb. a
declama
, a
rosti
, a
spune
, (
rar
) a
debita
, (pop.) a
cuvânta
.
(A ~ o
poezie
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia recitare
recitá
vb., ind. prez. 1 sg.
recít
,
3 sg. și pl.
recítă
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
recíte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia recitare
A RECITÁ recít
tranz
.
(
texte
)
A
spune
pe de
rost
,
expresiv
și cu
intonația
cerută
; a
declama
.
~ o
poezie
. /<fr.
réciter
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia recitare
RECITÁ
vb. I. tr.
A
spune
cu
voce
tare
(de
obicei
pe de
rost
) o
poezie
sau o
bucată
în
proză
; a
declama
. [P.i.
recít
, 3,6
-
tă
. / < fr.
réciter
, it., lat.
recitare
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia recitare
RECITÁ
vb. tr.
a
spune
cu
voce
tare
, din
memorie
, un
text
(în
versuri
); a
declama
. (< fr.
réciter
, lat.
recitare
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia recitare
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK