Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția predica definiție dex
predica
găsește rime pentru
predica
Cuvinte apropiate:
piedică
,
predia
,
predica
,
predicat
,
predică
,
preică
PREDICÁ
,
prédic
, vb. I. Intranz. (
Despre
clerici
) A
rosti
o predică. ♢ Expr.
A predica în
deșert
(sau
în
pustiu
) = a
vorbi
degeaba
, a da
sfaturi
cuiva care nu
le
ascultă
. ♦ Tranz. A
recomanda
ceva cu
insistență
; a
răspândi
, a
propaga
idei
,
concepții
etc. – Din lat.
praedicare
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia predica
PREDICÁ
vb. v.
propovădui
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia predica
predicá
vb., ind. prez. 1 sg.
prédic
, 3 sg. și pl.
prédică
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia predica
A PREDICÁ prédic 1
.
intranz. rel
. A
rosti
o predică; a
propovădui
. ♢
~ în
deșert
(
sau
în
pustiu
) a
vorbi
în
zadar
. 2.
tranz. fig.
(
idei
,
concepții
,
învățături
etc
.) A
propaga
cu
insistență
. /<lat.
praedicare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia predica
predicá (prédic, predicát),
vb. – A
explica
un
text
biblic
. Lat.
praedicare
(
sec
. XIX). – Der.
predică,
s.f. (
propovedanie
,
didahie
), din ngr. πρέντιϰα ‹ it.
predica
;
predicație
,
s.f. (predică), din lat.
praedicatio,
prin
intermediul
mag.
prédikatió
(
sec
. XVII);
predicat
,
s.n., din fr.
prédicat
;
predicator
,
s.m., din fr.
prédicateur.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia predica
PREDICÁ
vb. I. intr.
1.
A
rosti
o predică. ♦
tr.
(
Fig.
) A
sfătui
, a
recomanda
cu
insistență
.
2.
(
Fil
.
) A
atribui
unui
subiect
o
calitate
sau un
atribut
. [P.i.
prédic
. / < lat.
praedicare
, cf. it.
predicare
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia predica
PREDICÁ
vb.
I. intr. 1. a
rosti
o predică. 2. (
fil
.) a
atribui
unui
obiect
o
calitate
sau un
atribut
. II. tr. a
recomanda
cu
insistență
; a
propovădui
. (< lat.
praedicare
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia predica
PRÉDICĂ,
predici
,
s.f.
Cuvântare
rostită
de un
cleric
în
biserică
, în care se
explică
și se
comentează
un
text
biblic
și se
dau
credincioșilor
îndrumări
morale
;
omilie
;
p. gener.
expunere
cu
conținut
moralizator
. – Din
predica.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia predica
PRÉDICĂ
s. v.
cazanie
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia predica
prédică
s. f., g.-d.
art
.
prédicii
;
pl.
prédici
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia predica
PRÉDI//CĂ ~ci
f.
1)
Cuvântare
rostită
de un
slujitor
al
cultului
în
biserică
, la
sfârșitul
liturghiei
, care
conține
îndrumări
morale
. 2)
fig.
Expunere
cu
conținut
moralizator
. [G.-D.
predicii
] /v.
a predica
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia predica
PRÉDICĂ
s.f.
Cuvântare
rostită
de
preot
în
biserică
;
propovedanie
,
cazanie
; (
p. ext.
)
orice
expunere
cu
conținut
moralizator
. [< it.
predica
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia predica
PRÉDICĂ
s. f.
1.
cuvântare
rostită
de
preot
în
biserică
,
axată
pe un
text
biblic
și
cuprinzând
învățături
. 2. (peior.)
expunere
cu
conținut
moralizator
;
dojană
. (< it.
predica
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia predica
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK