Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția periilor definiție dex
periilor
găsește rime pentru
periilor
PÉRIE,
perii
,
s.f.
1.
Obiect
făcut
dintr-o
placă
de
lemn
, de
os
, de
metal
în care
sunt
fixate
fire
de
păr
de
animale
,
fire
textile
, de
sârmă
,
fire
sintetice
și care
servește
la
frecat
, la
curățat
etc.
manual
diverse
obiecte
. ♦ Fig. (Fam. și depr.)
Om
lingușitor
.
2.
Unealtă
sau
organ
de
mașină
asemănătoare
cu
peria
(1),
folosite
la
curățirea
,
netezirea
sau
înăsprirea
suprafeței
unui
corp
. ♦
Unealtă
asemănătoare
cu o
perie
(1), cu care se
bate
hârtia
așezată
pe un
șpalt
, cu
scopul
de a
imprima
pe ea
textul
;
p. ext.
text
imprimat
astfel
, care
servește
pentru
corectură
.
3.
Piesă
componentă
a
mașinilor
electrice
, care
face
contactul
electric
alunecător
cu
colectorul
sau cu
inelele
de
contact
.
Et
.
nec
. Cf. sl.
perije.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia periilor
PÉRIE
s. v.
barba
-
ursului
,
bidinea
,
coada
-
calului
,
pensulă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia periilor
périe
s. f. (
sil
.
-ri-e
),
art
.
péria
(
sil
.
-ri-a
), g.-d.
art
.
périei
;
pl.
périi
,
art
.
périile
(
sil
.
-ri-i-
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia periilor
PÉRI//E ~i
f.
1)
Obiect
constând
dintr-o
placă
(de
lemn
sau de
alt
material
), în care
sunt
înfipte
mănunchiuri
mici
de
fire
(de
păr
,
metalice
sau
sintetice
)
folosit
, în
special
, la
curățat
.
~ de
haine
. ~ de
dinți
. ~ de
scărmănat
.
♢
Des
ca ~a
foarte
des
. 2)
Pensulă
mare
de
vopsit
sau de
văruit
. 3)
Instrument
pentru
văruit
constând
dintr-un
mănunchi
compact
și
uscat
de
iarbă
sau de
papură
,
legat
bine
la
unul
din
capete
. 4)
Orice
obiect
având
funcție
sau
formă
asemănătoare
. 5)
Piesă
la
mașinile
electrice
care
realizează
contactul
cu
colectorul
. [G.-D.
periei
;
Sil
.
-ri-e
] /Orig.
nec
.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia periilor
périe (périi),
s.f. –
1.
Unealtă
de
uz
casnic
formată
dintr-un
suport
pe care sînt
fixate
fire
de
păr
, de
sîrmă
etc. –
2.
Probă
de
tipar
scoasă
de
mînă
cu
ajutorul
unei
perii
. Sl.
perije
„
penaj
” (Miklosich,
Slaw. Elem.,
35; Cihac, II, 251), cf.
perină
.
– Der.
peria
,
vb. (a
curăța
cu
peria
; Trans., a
pieptăna
; a
linguși
);
perier
,
s.m. (vînzător,
producător
de
perii
);
periuță
,
s.f. (
perie
mică
;
lingușitor
);
perietură
,
s.f. (
faptul
de a
peria
;
lingușeală
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia periilor
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK