definiția puful definiție dex

puful

găsește rime pentru puful
Cuvinte apropiate: pufui

cu pufuri

expr. atent, tandru; prevenitor.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia puful

PUF1

interj. Cuvânt care redă zgomotul produs de eliminarea bruscă și cu intermitențe a aerului (pe nări, pe gură), de lovirea în cădere a unui corp de o suprafață moale etc. – Onomatopee.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia puful

PUF2,

(5) pufuri, s.n. 1. (De obicei cu sens colectiv) Pene mici, moi și fine, care constituie primul penaj al puilor sau care acoperă corpul unor păsări pe burtă și sub aripi, servind pentru umplerea pernelor, a plăpumilor etc. ♢ Expr. A crește în puf = a crește în confort, neducând lipsă de nimic. 2. (Cu sens colectiv) Peri fini și moi care cresc pe obraz; început de barbă sau de mustață. 3. (Cu sens colectiv) Părul mărunt, moale și mătăsos din blana unor animale. 4. (Cu sens colectiv) Perii mici și fini ai unor fructe, semințe etc. 5. Obiect de toaletă care servește la pudrat, făcut din puf2 (1) sau din alt material pufos. 6. (Adjectival, în compusul) Bumbac-puf = bumbac brut obținut la cules. 7. (Spec.) Minge de badmington. – Din bg., scr. puh.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia puful

PUF1

interj. Cuvânt care redă zgomotul produs de eliminarea bruscă și cu intermitențe a aerului (pe nări, pe gură), de lovirea în cădere a unui corp de o suprafață moale etc. – Onomatopee.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia puful

PUF3,

pufuri, s.n. Scaun scund, fără spătar, de formă cilindrică, capitonat sau făcut din material plastic umplut cu aer. – Din fr. pouf.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia puful

PUF2,

(5) pufuri, s.n. 1. (De obicei cu sens colectiv) Pene mici, moi și fine, care constituie primul penaj al puilor sau care acoperă corpul unor păsări pe burtă și sub aripi, servind pentru umplerea pernelor, a plăpumilor etc. ♢ Expr. A crește în puf = a crește în confort, neducând lipsă de nimic. 2. (Cu sens colectiv) Peri fini și moi care cresc pe obraz; început de barbă sau de mustață. 3. (Cu sens colectiv) Părul mărunt, moale și mătăsos din blana unor animale. 4. (Cu sens colectiv) Perii mici și fini ai unor fructe, semințe etc. 5. Obiect de toaletă care servește la pudrat, făcut din puf2 (1) sau din alt material pufos. 6. (Adjectival, în compusul) Bumbac-puf = bumbac brut obținut la cules. 7. (Spec.) Minge de badmington. – Din bg., scr. puh.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia puful

PUF3,

pufuri, s.n. Scaun scund, fără spătar, de formă cilindrică, capitonat sau făcut din material plastic umplut cu aer. – Din fr. pouf.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia puful

PUF

interj. buf!
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia puful

PUF

s. v. fulg, gogoașă, lamură, păpălău.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia puful

PUF

s. 1. (ANAT.) (rar) scamă, (Transilv.) pihă. (~ de pasăre.) 2. (BOT.) (rar) scamă. (~ de păpădie.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia puful

PUF

interj. buf!
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia puful

PUF

s. 1. (ANAT.) (rar) scamă, (Transilv.) pihă. (~ de pasăre.) 2. (BOT.) (rar) scamă. (~ de păpădie.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia puful

PUF

s. v. fulg, gogoașă, lamură, păpălău.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia puful

puf

(bot.) s. m., pl. pufi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia puful

puf

(obiect de toaletă, scaun) s. n., pl. púfuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia puful

puf

(obiect de toaletă, scaun) s. n., pl. púfuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia puful

puf

(pene mici, peri fini) s. n.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia puful

puf

interj.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia puful

puf

interj.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia puful

puf

(bot.) s. m., pl. pufi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia puful

puf

(pene mici, peri fini) s. n.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia puful

PUF1

interj. (se folosește repetat pentru a reda, de obicei, zgomotul produs de eliminarea bruscă și cu intermitențe a aerului (pe nări, pe gură) sau de aburii ce se evacuează sub presiune din locomotivă). /Onomat.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia puful

PUF3 ~uri

n. Scaun jos, fără spetează, capitonat sau făcut dintr-un material plastic umplut cu aer. /<fr. pouf
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia puful

PUF1

interj. (se folosește repetat pentru a reda, de obicei, zgomotul produs de eliminarea bruscă și cu intermitențe a aerului (pe nări, pe gură) sau de aburii ce se evacuează sub presiune din locomotivă). /Onomat.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia puful

PUF2 ~uri

n. 1) Totalitate a penelor mici, subțiri și moi, care acoperă corpul puilor de pasăre sau care crește pe abdomenul și sub aripile păsărilor mature. ♢ A crește în ~ a crește ferit de griji sau de lipsuri materiale. 2) Piesă cosmetică făcută din astfel de pene sau dintr-un material asemănător, folosită pentru pudrare. 3) Totalitate a perilor fini care acoperă coaja unor fructe. 4) (la adolescenți) Prima mustață și barbă; tulei. /<sb. puhu
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia puful

PUF3 ~uri

n. Scaun jos, fără spetează, capitonat sau făcut dintr-un material plastic umplut cu aer. /<fr. pouf
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia puful

PUF2 ~uri

n. 1) Totalitate a penelor mici, subțiri și moi, care acoperă corpul puilor de pasăre sau care crește pe abdomenul și sub aripile păsărilor mature. ♢ A crește în ~ a crește ferit de griji sau de lipsuri materiale. 2) Piesă cosmetică făcută din astfel de pene sau dintr-un material asemănător, folosită pentru pudrare. 3) Totalitate a perilor fini care acoperă coaja unor fructe. 4) (la adolescenți) Prima mustață și barbă; tulei. /<sb. puhu
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia puful

puf

interj. – Imită forăitul. Creație expresivă, cf. buf, uf. – Der. pufăi (var. pufui), vb. (a (s)forăi; a pufni, a fuma pipă); pufai, s.n. (prahiță, Lycoperdon communis); pufăios, adj. (puhav); pufni, vb. (a pufăi; a izbucni în rîs), cf. bufni; pihăi, vb. (a forăi); pifăi, vb. (a fuma); pufnitură, s.f. (forăit, bufnet); pufăit (var. pufuit), s.f. (bufnit, suflu); pufnet, s.n. (bufnit).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia puful

puf (púfi),

s.m. – 1. Pene mici și moi. – 2. Perișor. – 3. Obiect care servește la pudrat. – Mr. puh. Sl. puchŭ (Cihac, II, 298), cf. bg., slov. puh. Se confundă cu rădăcina expresivă a lui puf, interj. – Der. pufos, adj. (moale, afînat); pufărie, s.f. (saltea de puf); pufuliță, s.f. (plantă, Epilobium hirsutum); împufat, adj. (afînat).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia puful
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar