definiția parau definiție dex

parau

găsește rime pentru parau
Cuvinte apropiate: Aarau, garău, hărău, hârău, padău, para (s.f.), para (vb.), para (elem. de comp.), parai, parat, paraur, pară, pariu, partău, păcău, păhău, păpău, păra, părag, păraș, părat, păraț, părău, părăuș, pățău, pârấu, pâră, pâră, pârăi, pârău, pârăuț, pârâi, pârâș, pârât, pârâu, pârâu, pârâuț, pârlău, pârlu, pârțău, pirău, purău, rarău, țârău

MIERLĂ-DE-PÂRÂU

s. v. pescar, pescărel, pescăruș.

MIERLĂ-DE-PÂRÂU

s. v. pescar, pescărel, pescăruș.

PARÁ4,

parez, vb. I. Tranz. A evita printr-o contralovitură o lovitură a adversarului la duel, la scrimă etc. ♦ P. gener. A reușievite, să facă față. – Din fr. parer.

PARÁ

vb. v. eschiva.

pará

vb., ind. prez. 1 sg. paréz, 3 sg. și pl. pareáză

A PAR//Á ~éz

tranz. (lovituri ale adversarului la duel, la scrimă etc.) A evita printr-o contralovitură. /<fr. parer

PARÁ

vb. I. tr. A evita printr-o contralovitură o lovitură a adversarului. ♦ (P. ext.) A face față, a evita. [< fr. parer].

PARÁ2

vb. tr. a evita o lovitură a adversarului; ♢ (p.ext.) a face față, a evita. (< fr. parer)

părắu

(= pârău) s.n. (pl. păraie)

PÂRẮU

s.n. v. pârâu.

PÂRẤU

, pâraie, s.n. 1. Apă curgătoare mică, râu mic. 2. Fig. (Adesea adverbial) Cantitate mare (dintr-un lichid); șuvoi. [Var.: pârắu s.n.] – Cf. alb. përrua, rom. râu.

PÂRẤU

, pâraie, s.n. 1. Apă curgătoare mică, râu mic. 2. Fig. (Adesea adverbial) Cantitate mare (dintr-un lichid); șuvoi. [Var.: pârắu s.n.] – Cf. alb. përrua, rom. râu.

PÂRÂU

s. 1. (GEOGR.) apă, râuleț, râușor, (reg.) râurel, râuț. (Un ~ șerpuia printre coline.) 2. (GEOGR.) apă. (A sărit cu ușurință ~l.) 3. v. șiroi.

PÂRÂU

s. 1. (GEOGR.) apă, râuleț, râușor, (reg.) râurel, râuț. (Un ~ șerpuia printre coline.) 2. (GEOGR.) apă. (A sărit cu ușurință ~l.) 3. v. șiroi.

pârâu

s. n., art. pârâul; pl. pâráie

pârâu

s. n., art. pârâul; pl. pâráie

PÂR//ÂU ~áie

n. 1) Apă curgătoare mică; râu mic. 2) Curs de apă format din precipitații atmosferice. 3) fig. Cantitate mare (dintr-un lichid) care se mișcă într-o direcție. /cf. alb. përrua

PÂR//ÂU ~áie

n. 1) Apă curgătoare mică; râu mic. 2) Curs de apă format din precipitații atmosferice. 3) fig. Cantitate mare (dintr-un lichid) care se mișcă într-o direcție. /cf. alb. përrua

PÂRÎ́,

pârăsc, vb. IV. Tranz. (Folosit și absol.) 1. A se plânge de faptele cuiva; a reclama. ♦ A acuza, a învinui. ♦ A da pe față în mod răutăcios faptele cuiva, adesea exagerând sau mințind; a vorbi de rău; a denunța. 2. (Înv.) A da pe cineva în judecată, a intenta (cuiva) proces. – Din sl. p(ĩ)rĕti.

PÂRÎ

vb. v. denunța.

PÂRÎ

vb. v. certa, învrăjbi, judeca, supăra.

pârî́

vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pârăsc, imperf. 3 sg. pârá; conj. prez. 3 sg. și pl. pâráscă

A PÂR//Î ~ăsc

tranz. A prezenta ca vinovat de înfăptuirea unor acțiuni reprobabile ținute în taină, dând în vileag, cu intenții rele (în fața unor persoane sau organe oficiale); a denunța; a declara. /<sl. p[â]rĕti

pîrîu (-îuri),

s.n. – Mică apă curgătoare. – Var. Mold. pîrău, -aie, Bucov. părău, , -aie, -ăie, Munt., pl. pîrîe. Megl. păroi. Sl. (bg.) porojtorent” (Miklosich, Fremdw., 119; Tiktin), cf. puroi, alb. përrua. Limba literară a asimilat rezultatul normal, *păroi (ca în megl.), cu rîu, de unde și pl. artificial pîrîuri; limba populară ignoră aceste forme și lexicografi ca Densusianu, GS, VI, 364, Candrea și Scriban le consideră incorecte. Sing. pîrău, în loc de *păroi, provine din pl. pîraie, ca în paralelismul bulfeie-bulfeu. E adevăratistoria cuvîntului bg. nu este clară; poate-i vorba de un cuvînt din aceeiași familie cu roi, noroi, și identic cu puroi. După o părere foarte răspîndită, cuvîntul este de origine alb. (Cihac, II, 719; Meyer 335; Philippide, II, 729; Skok, Arhiv za Arbanašku Starinu, II, 327; Jokl, IF, XLIX (1931), 282-6; Rosetti, II, 120; E. Petrovici, Dacor., VII, 347), părere greu de admis pentru noi pe baza unei simple asemănări. Alți cercetători se gîndesc la o sursă autohtonă (Miklosich, Slaw. Elem., 10; Lahovary 340); la un tracic *parau(t), de unde ar proveni și numele de Prut (Pascu, Arhiva, 1921, 133; Pascu, Arch. Rom., VII, 567); la un gr. *παρροή în loc de παραρροή (Diculescu, Elemente, 491); la un lat. aquae rivus (Philippide, Principii, 40) ipoteză evident neinteresantă. Toate aceste intenții de explicare parpăcătuiască prin faptul că se bazează pe un sens de „apă curgătoare” care trebuie să fie secundar; sensul primitiv trebuie să fi fost cel de „șuvoi”, cf. pîraie de lacrimi, ca în sb. roniti suze „a vărsa lacrimi”, față de poronloc unde un rîu se pierde în pămînt”.

RÂNDUNICĂ-DE-PÂRÂU

s. v. lăstun-de-mal.

RÂNDUNICĂ-DE-PÂRÂU

s. v. lăstun-de-mal.
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar