definiția ostii definiție dex

ostii

găsește rime pentru ostii
Cuvinte apropiate: ostic, ostie, ostil, ostoi, ostri

FLOAREA-ÓȘTILOR

s. v. floarea-paștelui.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia ostii

OÁSTE,

oști, s.f. 1. (Înv. și pop.) Armată. ♦ Serviciu militar. ♦ (Rar) Oșteni, soldați. ♦ Fig. Mulțime. 2. (Înv.) Război1; luptă, bătălie. – Lat. hostis, -em „dușman”.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia ostii

OÁSTE

s. (MIL.) armată, oștire, putere, trupe (pl.), (înv. și reg.) armadă, șirag, tabără, (înv.) armie, ordie, ostășime, oștime, silă, tărie, (fig.) sabie. (Orașul a fost cucerit de ~ inamică.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia ostii

OÁSTE

s. v. bătălie, conflict, luptă, război.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia ostii

oáste

s. f., g.-d. art. óștii; pl. oști
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia ostii

OÁSTE oști

f. 1) înv. Totalitate a forțelor armate ale unui stat; armată. 2) pop. Serviciu militar; cătănie. 3) pop. Mulțime de ostași. 4) fig. Mulțime de persoane. [G.-D. oștii] /<lat. hostis, ~em
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia ostii

oáste(óști),

s.f. – 1. Armată. – 2. (Înv.) Război. – Mr. oaste, megl. ǫsti, istr. oste. Lat. hostem (Diez, I, 297; Pușcariu 1216; Candrea-Dens., 1278; REW 4201), cf. it. oste, prov., v. fr. ost, sp. hueste, port. hoste. – Der. ostaș, s.m. (soldat, combatant); ostășesc, adj. (militar); ostășește, adv. (militărește); ostăși, vb. (a servi în armată); ostășie, s.f. (serviciul militar); ostășime, s.f. (mulțime de ostași); oști, vb. (a servi în armată; a lupta); oștire, s.f. (oaste; înv., expediție militară); oștean, s.m. (soldat); oștenesc, adj. (militar); oștenește, adv. (militărește); oștenie, s.f. (militărie); oștime, s.f. (oaste); oștitor, s.m. (înv., soldat); oștitură, s.f. (înv., ordin de bătălie).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia ostii

ÓSTIE1,

ostii, s.f. Unealtă de pescuit de forma unei furci cu mai multe brațe ascuțite, care se înfige în corpul peștilor. – Din sl. ostĩ.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia ostii

ÓSTIE3,

ostii, s.f. (Anat.) Orificiu situat între auriculele și ventriculele inimii, precum și între acestea și arterele mari ale corpului. – Din lat. ostium.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia ostii

ÓSTIE2,

ostii, s.f. Pâine nedospită (azimă) care servește la cuminecătură în cultul catolic și în cel luteran. – Din germ. Hostie, lat. hostia.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia ostii

ÓSTIE

s. (PESCUIT) (reg.) furcă, țăpoaie, (prin Dobr.) sandolă.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia ostii

ÓSTIE

s. v. furcă.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia ostii

óstie

(unealtă de pescuit, azimă, orificiu al inimii) s. f. (sil. -ti-e), art. óstia(sil. -ti-a), g.-d. art. óstiei; pl. óstii, art. óstiile (sil. -ti-i-)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia ostii

ÓSTI//E1 ~i

f. Unealtă de pescuit, cu vârf asemănător celui al harponului sau în formă de furcă cu mai multe coarne, care se înfige în corpul peștelui. [G.-D. ostiei] /<sl. osti
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia ostii

ÓSTI//E2 ~i

f. Pâine nedospită folosită de catolici și luterani la cuminecătură. [G.-D. ostiei] /<germ. Hostie, lat. hostia
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia ostii

óstie (óstii),

s.f. – Furcă de pescuit. Sl. osti „osie” (Cihac, II, 232; Tiktin), cf. sb., slov. osti, rus. ostie.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia ostii

ÓSTIE1

s.f. (Bis.) Azimă care se dă la împărtășanie în cultul catolic și luteran. [Gen. -iei. / cf. it. ostia, fr. hostie, lat. hostia].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia ostii

ÓSTIE2

s.f. (Anat.) Orificiu între auriculele și ventriculele inimii și între acestea și arterele mari. [Var. ostium s.n. / < lat. ostium].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia ostii

ÓSTIE

s. f. pâine folosită (azimă) pentru comunicatură în cultul catolic și luteran. (< germ. Hostie, lat. hostia)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia ostii

OȘTÍ,

oștesc, vb. IV. Refl. și intranz. (Înv. și pop.) A (se) lupta, a (se) război, a duce război. – Din oaste.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia ostii

OȘTÍ

vb. v. bate, lupta, război.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia ostii

oștí

vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. oștésc, imperf. 3 sg. oșteá; conj. prez. 3 sg. și pl. oșteáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia ostii

A SE OȘT//Í mă ~ésc

intranz. înv. A fi în stare de război (unul cu altul); a purta război (unul cu altul); a se război; a lupta. /Din oaste
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia ostii
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar | Kurs walut | Pret fier vechi