Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția narile definiție dex
narile
găsește rime pentru
narile
Cuvinte apropiate:
nărilă
NÁRĂ,
nări
,
s.f.
1.
Fiecare
dintre
cele
două
orificii
exterioare
ale
cavității
nazale
prin care
respiră
și
miros
oamenii
și unele
animale
. ♢ Expr. Cu
nările
(sau
nara
) în
vânt
= cu
capul
ridicat
, cu o
ținută
semeață
;
p. ext.
mândru
,
plin
de
sine
.
A se
umfla
în
nări
sau
a-și
umfla
nările
= a-și
lua
un
aer
semeț
;
p. ext.
a-și da
importanță
, a se
îngâmfa
.
2.
Piesă
metalică
în
formă
de
tub
amplasată
pe
puntea
sau pe
bordajul
unei
nave
, prin care
trece
lanțul
ancorei
de pe
punte
în
afara
bordului
. [Var.: (
reg
.)
náre
s.f.] – Lat.
naris.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia narile
NÁRĂ
s. v.
nas
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia narile
náră
s. f., g.-d.
art
.
nării
;
pl.
nări
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia narile
NÁR//Ă nări
f.
1)
Fiecare
dintre
cele
două
orificii
exterioare
ale
cavității
nazale
la
om
și la unele
animale
.
♢ Cu nările
(sau
cu ~a) în
vânt
a) în
plină
goană
; b) cu
multă
grabă
; c)
plin
de
sine
;
trufaș
.
A se
umfla
în
nări
(sau
a-și
umfla
nările)
a-și da
aere
. 2) Ori-ficiu pe
bordul
unei
nave
, prin care este
trecut
lanțul
ancorei
. [G.-D.
nării
] /<lat.
naris
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia narile
NARĂ INTÉRNĂ
s.
(ANAT.)
coană
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia narile
NÁRE
s.f. v.
nară
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia narile
náre (nắri),
s.f. –
1.
Deschizătură
a
nasului
. –
2.
(Trans. de V.)
Nas
. – Var.
nară
.
Mr.
nare
,
nari
.
Lat.
nāris
(Pușcariu 1153;
Candrea
-
Dens
., 1203; REW 5826); cf. v. it.,
sard
.
nare
,
rar
nara
, prov.
nar,
cat.
nars.
Semantismul
din Trans.
coincide
cu sp. – Der.
nărtos
,
adj. (
năsos
, cu
nasul
mare
), prin
confuzia
suf. (
-tos
pentru
-
os
, ca în
spătos
,
sănătos
,
fruntos
etc., după
Candrea
-
Dens
., 1204; de la un lat. *
nāritōsus
, după
Pascu
,
Suf.,
76 și
Pascu
,
Beiträge
, 10, cu suf. -
tos
);
nărticios,
adj. (
năsos
);
nărtiță,
s.f. (
fosă
nazală
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia narile
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK