definiția cața definiție dex

cața

găsește rime pentru cața
Cuvinte apropiate: acăța, ață, bâța, cabă, caca, cadă, cafa, cafă, caia, cajă, cala, cală, camă, cana, cană, cană, capă, cara, casa, casă, cașa, cașă, cata, cața, cațar, cață, cauă, cavă, caza, cază, căca, căiță, căra, căta, cățăi, cățân, cățea, câlă, câră, cârță, câț, câță, ceață, coață, coță, cuță, față, făța, fâță, gâță, hâța, hâță, mâță, pâță, rață, râță, tață, țață, țâță

CÁȚA

interj. Cuvânt care imită strigătul coțofanei. – Onomatopee.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia cața

cáța

interj.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia cața

CÁȚA

interj. (se folosește pentru a imita strigătul coțofenei). /Onomat.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia cața

cáța

interj. – Imită strigătul coțofenei, și prin extensie, orice cuvînt sau mod de a vorbi strident sau îndărătnic. Creație expresivă, cf. numele acestei păsări, coțofană și clanță; pentru compunere, cf. *chiț, haț, cuțu. Se folosește adesea cu reduplicare. – Der. cățăi, vb. (a striga coțofana; a sta la taifas); cîță, s.f. (bibilică); cață, s.f. (persoană care vorbește mult, moară-stricată; persoană bîrfitoare; zdreanță, cîrpă; Arg. procuror; bîtă cu cîrlig folosită de ciobani). Pentru trecerea semantică de la ideea de „bîrfă” la „cîrlig”, cf. clanță, clonț, cioc. Totuși se consideră în general ca avînd sensul de definitie/bâtă">bîtă, cața este cuvînt diferit, der. de la acăța (Pușcariu 7; REW 1662; DAR); der. în sens contrar pare mai probabilă. Cațaon, s.m. (poreclă dată grecilor), este un der. de la cață „gaiță” cu suf. expresiv -un, cf. gărgăun (după Philippide, Viața rom., V (1907), 38; Bogrea, Dacor., I, 552; Gáldi 160, din ngr. ϰάτσα „capră”); der. cațaoni, vb. (a greciza). Din rom. provine rut. kaca „bîtă” (Candrea, Elementele, 403).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia cața

CÁȚĂ1,

cațe, s.f. (Reg.) Băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile. – Cf. acăța.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia cața

CÁȚĂ2,

cațe, s.f. (Fam.) Persoană rea și cicălitoare. – Cf. cața.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia cața

cáță

(băț, persoană rea) s. f., g.-d. art. cáței; pl. cáțe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia cața

CÁȚ//Ă1 ~e

f. pop. Unealtă constând dintr-un băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile. /v. a agăța
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia cața

CÁȚ//Ă2 ~e

f. pop. Persoană răutăcioasă și sâcâitoare. /Din cața
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia cața

cață,

cațe s.f. 1. (pop.) v. capră (2.) 2. personaj feminin din romanele și filmele polițiste, care, sub masca ingenuității, ascunde un caracter infam.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia cața
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar