Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția acreditivelor definiție dex
acreditivelor
găsește rime pentru
acreditivelor
ACREDITÍV
,
acreditive
, s.n.
1.
Sumă
de
bani
special
rezervată
de un
cumpărător
din
contul
său, la o
bancă
ce
deservește
un
furnizor
,
pentru
ca
acestuia
să i se
facă
plata
în
momentul
în care
dovedește
predarea
furniturilor
în
condițiile
stabilite
înainte
prin
contract
.
2.
Document
financiar
de
decontare
prin
intermediul
băncii
sau al unei
case
de
economii
. – Din fr.
accréditif
, germ.
Akkreditiv
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia acreditivelor
acreditív
s. n. (
sil
.
-
cre
-
), pl.
acreditíve
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia acreditivelor
ACREDITÍV ~e
n.
Document
prin care o
instituție
de
credit
dă
altei
instituții
dispoziția
de a
plăti
o
sumă
de
bani
beneficiarului
. /<fr.
accreditif
, germ.
Akkreditiv
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia acreditivelor
ACREDITÍV,
acreditive
,
s.n.
Una
dintre
formele
principale
de
decontare
în
economia
socialistă
,
constând
dintr-un
document
prin care o
instituție
de
credit
dă
altei
instituții
dispoziția
de a
plăti
cuiva, după
îndeplinirea
unor
obligații
, o
anumită
sumă
de
bani
(
asigurată
prin
imobilizarea
ei
prealabilă
la
bancă
). ♦ (În
economia
capitalistă
)
Mandat
pe care
îl
dă o
instituție
comercială
alteia
,
împuternicind
-o să
plătească
la
cerere
, unei
terțe
persoane
, o
sumă
de
bani
în
sarcina
contului
său. – Fr.
accréditif
.
Dictionar: Dictionarul limbii romane moderne - DLRM
|
definitia acreditivelor
ACREDITÍV
s.n.
1.
Faptul
sau
efectul
unui
credit
sau al unei
creditări
.
2.
Sumă
de
bani
rezervată
de un
cumpărător
din
contul
său la o
unitate
bancară
ce
servește
un
furnizor
pentru
ca
acestuia
să i se
poată
face
plata
în
momentul
în care
dovedește
expedierea
(
predarea
)
mărfurilor
. ♦
Sumă
de
bani
depusă
de cineva la o
unitate
a
Casei
de
economii
și
consemnațiuni
pentru
a-i
sta
la
dispoziție
(la
cerere
) la o altă
unitate
;
documentul
prin care se
certifică
o
asemenea
depunere
. [< fr.
accréditif
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia acreditivelor
ACREDITÍV
s. n.
modalitate
de
plată
în
practica
comercială
prin care
banca
cumpărătorului
se
obligă
a
plăti
vânzătorului
,
direct
sau prin
intermediul
unei
bănci
corespondente
, o
anumită
sumă
de
bani
. ♢
sumă
de
bani
depusă
de cineva la o
casă
de
economii
și
consemnațiuni
;
înscris
care
certifică
o
asemenea
depunere
. (< fr.
accréditif
, germ.
Akkreditiv
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia acreditivelor
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK