definiția puricii definiție dex

puricii

găsește rime pentru puricii
Cuvinte apropiate: puricei, purici, puricit

a i se face inima cât un purice

expr. a se speria foarte tare.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia puricii

a nu face mulți purici

expr. a nu sta mult timp într-un loc.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia puricii

IARBA-PÚRICELUI

s. v. iarbă-roșie, puricariță.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia puricii

moártea-púricelui

(bot.) s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia puricii

PÚRIC

s.m. v. purice.
Dictionar: Dictionarul limbii romane moderne - DLRM | definitia puricii

PÚRICE,

purici, s.m. 1. Nume dat mai multor insecte mici parazite, de culoare neagră-cafenie, fără aripi, cu picioarele posterioare adaptate pentru sărit, care se hrănesc cu sânge supt din corpul omului sau al unor animale. ♢ Expr. A i se face (cuiva) inima cât un purice, se spune când cineva se simte în mare primejdie, când este foarte speriat. A nu face (mulți) purici (undeva sau cu cineva) = a nu sta mult (undeva sau cu cineva). (În basme) De (sau pe) când se potcovea puricele = foarte demult; niciodată. 2. Numele a două specii de insecte parazite mici, care trăiesc pe plante: a) insectă de culoare albastră sau verde, cu un cap mic și cu antene subțiri, care distruge legumele, în special răsadul de varză (Haltica obracea); b) insectă de culoare neagră, care ataca inul, trifoiul și varza (Haltica nemorum). ♢ Compus: (Entom.) purice-de-apă = dafnie. 3. (La pl.) Cuie foarte mici, cu floarea mare, folosite în tapițerie, în cizmărie etc. 4. (La pl.) Impurități (de forma unor punctișoare) care apar pe țesăturile de bumbac nesupuse procesului de albire. 5. (Tehn.; la pl.) Bucăți mici de piatră, de beton sau de oțel care se așază pe fundul cofrajului, sub armături etc. [Var.: púrece, púrec s.m.] – Lat. pulex, -icis.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia puricii

púrice

s. m., pl. púrici
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia puricii

PÚRIC//E ~i

m. 1) Insectă parazită hematofagă, de talie mică, de culoare cafenie-închisă, având membrele posterioare adaptate pentru sărit. ♢ A i se face cuiva inima cât un ~ a trece prin momente de (mare) spaimă; a trage o (mare) spaimă. A nu face (mulți) ~i a nu rămâne mult timp într-un loc (de lucru). 2) Insectă parazită de talie mică, de diferite culori, care distruge diferite plante. ♢ ~-de-apă crustaceu dulcicol de talie foarte mică. 3) Ființă foarte mică. 4) Obiect lipsit de valoare. 5) la pl. Ținte mici cu floarea mare (folosite de tapițeri, cizmari etc.). 6) la pl. Punctișoare negre pe pânza nealbită de bumbac. /<lat. pulex, ~icis
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia puricii

púrice (púrici),

s.m. – 1. Insectă parazitară (Pulex irritans). – 2. Joc care constă în a prinde din zbor o minge. – 3. Culoare la cărțile de joc, reprezentată la scară redusă la colțul cărților. – 4. Cuișor, țintă de bătut pingele. – Var. puric, purec(e). Mr. puric, megl. puric, purițe, istr. purec. Lat. pūlĭcem (Pușcariu 1408; Candrea-Dens., 1479; REW 6816), cf. vegl. pulko, it. pulce (mil. püres, logud. púlige), port. piuse, fr. puce, cat. pussa, sp., port. pulga. – Der. purica (var. pureca, mr. puric), vb. (a curăța de purici; a examina, a recunoaște), din lat. pūlĭcāre (Densusianu, Hlr., 165; Pușcariu 1407; Candrea-Dens., 1479; REW 6817), cf. logud. puligare, și probabil it. piluccare, cat. pellucar, fr. éplucher; puricărie, s.f. (mulțime de purici); puricariță (var. puricică, puricioasă), s.f. (plantă, Pulicaria vulgaris); puricaș, s.m. (insectă, Podura nivalis); puricătură, s.f. (bătaie); puricel, s.m. (cuișor; pl., terci de mălai cu grăsime sau unt); purici, vb. (a bate ținte; Mold., a așeza bîrnele care, după tencuială, formează peretele casei țărănești); puricos, adj. (cu purici). – Din rom. provine mag. purecsa (Candrea-Dens., 1479).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia puricii

PURICE-DE-ÁPĂ

s. v. dafnie.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia puricii

púrice-de-ápă

s. m.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia puricii

PURICE-DE-OMĂT

s. (ENTOM.; Podura nivalis) (rar) puricaș.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia puricii

puricí

, puricésc, vb. IV (reg.) 1. (despre șipci, cuișoare sau pene de lemn) a bate în pereții sau în bârnele unei case, pentru a fixa tencuiala sau lutul; a fixa cu purici (pietre). 2. (despre bucăți mici de cărămidă sau de piatră) a lipi pe pereții noi ai unei case, pentru a le mări rezistența.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR | definitia puricii
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar