Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția miere definiție dex
miere
găsește rime pentru
miere
Cuvinte apropiate:
fiere
,
mere
,
miere
,
mierte
,
mieru
,
mire
,
muiere
,
viere
MIÉRE
s.f.
Substanță
semilichidă
,
gălbuie
,
dulce
și
aromată
,
foarte
bogată
în
zaharuri
,
vitamine
și
enzime
,
culeasă
și
produsă
de
albine
din
nectarul
florilor
. ♢
Luna
de miere
=
prima
lună
din
viața
conjugală
. ♢
Loc
. adj.
De miere
=
generos
,
bun
. ♦
Nectarul
florilor
. ♢ Compus:
mierea
-
ursului
=
a)
plantă
erbacee
cu
frunzele
catifelate
, cu
flori
albastre
-
violete
sau
roșii
(
Pulmonaria
officinalis
);
b)
sâmbovină
. – Lat.
mel
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia miere
MIÉRE
s.
1.
(pop.)
mană
.
(~ de
albine
.)
2.
(
BOT
.)
mierea
-
ursului
=
a)
(
Pulmonaria
officinalis
)
cuscrișor
, (
rar
)
pulmonariță
, (înv. și
reg
.)
plămânărică
, (
reg
.)
cuscrior
,
cuscru
,
plămânare
,
plămânariță
,
plămânăriță
,
sudoare
,
iarba
-plu-
mânei
;
b)
(
Pulmonaria
mollissima
)
plămânare
, (înv. și
reg
.)
plămânărică
, (
reg
.)
plămânărea
;
c)
v.
sâmbovină
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia miere
MIÉRE
s. v.
magiun
,
nectar
,
zaharoză
,
zahăr
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia miere
miére
s. f., g.-d.
art
.
miérii
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia miere
MIÉR//E
f.
1)
Substanță
semilichidă
, cu
gust
dulce
și cu
aromă
plăcută
,
bogată
în
zaharuri
și
vitamine
,
produsă
de
albine
din
nectarul
florilor
.
♢
Luna
de ~
prima
lună
de
viață
conjugală
a
tinerilor
căsătoriți
. 2)
Lichid
dulce
secretat
, mai
ales
, de
florile
melifere
;
nectar
. 3):
~ea-
ursului
plantă
erbacee
cu
frunze
catifelate
și cu
flori
roșii
,
violete
sau
albastre
. [G.-D.
mierii
] /<lat.
mel
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia miere
miére
s.f. –
Substanță
dulce
produsă
de
albine
. – Mr.
ńere, ńare,
megl.
(m)ńari
, istr.
ml’ǫre.
Lat. *
melem,
în
loc
de
mellem,
de la
mel
(Pușcariu 1072;
Candrea
-
Dens
., 1103;
Iordan
,
Dift.,
114; REW 5469),
probabil
datorat
analogiei
cu
fel
,
sal
; cf.
alb
.
mjal
(Meyer 280; Philippide, II, 647); it.
m(i)
ele
(sicil.
mieri
), prov., cat.,
port
.
mel
,
sp.
mel
.
– Der.
mieriu
(var.
meriu, mierei
), adj. (de
culoarea
mierii
,
auriu
);
mieros
,
adj. (
dulceag
);
mi(e)
ruță
,
s.f. (
limba
mielului
,
Anchusa
officinalis
).
Mierliu
,
adj. (
cam
tulbure
), cuvînt
folosit
în Olt.,
pentru
a
arăta
că
apele
unui rîu nu sînt
chiar
limpezi
după
ploaie
, este o var. a lui
mieriu
,
cu
l
expresiv
(după Pușcariu,
Dacor.,
VI
, 406 și
Candrea
, din lat.
*merulus
„
curat
”).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia miere
miérea-cúcului
(
bot
.) s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia miere
MIEREA-ÚRSULUI
s. v.
cuscrișor
,
melisă
,
omag
,
roiniță
,
tătăneasă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia miere
miérea-úrsului
(
bot
.) s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia miere
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK