Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția concurenta definiție dex
concurenta
găsește rime pentru
concurenta
Cuvinte apropiate:
concurent
,
concurență
CONCURÉNT, -Ă,
concurenți
, -te,
adj., s.m. și f.
I.
Adj.
1.
Care
face
concurență
altuia
, care
luptă
pentru
acapararea
pieței
,
pentru
înlăturarea
rivalilor
.
2.
Care
tinde
spre
același
rezultat
.
Cauze
concurente
.
♢
Drepte
concurente
=
drepte
care se
întâlnesc
în
același
punct
.
II.
S.m. și f.
1.
Participant
la un
concurs
sportiv
.
2.
(În
orânduirea
capitalistă
)
Negustor
sau
producător
care
luptă
să
depășească
în
câștig
pe
rivali
. – Din fr.
concurrent.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia concurenta
CONCURÉNT
s.
1.
v.
candidat
.
2.
v.
adversar
.
3.
emul
,
rival
.
(~ul cuiva în
câmpul
literaturii
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia concurenta
concurént
adj. m., s. m., pl.
concurénți
;
f. sg.
concuréntă,
pl.
concurénte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia concurenta
CONCURÉN//T
1
~tă (~ți, ~te)
1) Care
concurează
;
aflat
în concurență.
Monopoluri
~te.
2) Care
tinde
spre
același
rezultat
;
orientat
spre
același
scop
.
Forțe
~te.
/<fr.
concurrent,
lat.
concurrens, ~ntis
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia concurenta
CONCURÉN//T
2
~tă (~ți, ~te)
m.
ș
i f
.
1)
Persoană
care
concurează
cu alta în
vederea
atingerii
aceluiași
scop
;
rival
;
adversar
. 2)
Negustor
sau
comerciant
aflat
în concurență. /<fr.
concurrent,
lat.
concurrens, ~ntis
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia concurenta
CONCURÉNT, -Ă
adj.
1.
Care
face
concurență
altuia
.
2.
Care
tinde
către
același
rezultat
,
către
același
scop
. ♦ (
Mat
.;
despre
linii
,
planuri
) Care au un
punct
sau o
dreaptă
comună
. //
s.m. și f.
1.
Participant
la un
concurs
sportiv
.
2.
Negustor
sau
producător
care
face
concurență
altora
. [Cf. lat.
concurrens
, fr.
concurrent
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia concurenta
CONCURÉNT, -Ă
I.
adj.
1. care
face
concurență
altuia
. 2. (
mat
.;
despre
linii
,
planuri
) care au un
punct
, o
dreaptă
comună
, care se
intersectează
. 3. care
tinde
către
același
rezultat
. II. s. m. f. 1.
participant
la o
competiție
sportivă
. 2.
negustor
,
producător
care
face
concurență
altora
. (< fr.
concurrent
, lat.
concurrens
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia concurenta
CONCURÉNȚĂ
,
concurențe
, s.f.
1.
Rivalitate
comercială
,
luptă
dusă
cu
mijloace
economice
între
industriași
,
comercianți
,
monopoluri
,
țări
etc.
pentru
acapararea
pieței
,
desfacerea
unor
produse
,
pentru
clientelă
și
pentru
obținerea
unor
câștiguri
cât mai
mari
.
2.
Întrecere
,
rivalitate
într-un
domeniu
de
activitate
. ♢ Expr.
A
face
concurență cuiva
= a
căuta
să
întreacă
pe cineva,
țintind
spre
același
scop
.
3.
(Geom.)
Proprietate
a
dreptelor
concurente
. ♢
Punct
de concurență
=
punct
de
intersecție
a
dreptelor
concurente
. – Din fr.
concurence
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia concurenta
CONCURÉNȚĂ
s.
1.
întrecere
,
luptă
,
rivalitate
.
(~
între
mai
multe
concerne
.)
2.
emulație
,
întrecere
.
(
Există
în
școală
o
adevărată
~?)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia concurenta
concurénță
s. f., g.-d.
art
.
concurénței
;
pl.
concurénțe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia concurenta
CONCURÉNȚ//Ă ~e
f.
1)
Luptă
între
două
sau mai
multe
persoane
(
state
,
organizații
) care
urmăresc
același
avantaj
sau
același
rezultat
;
concurs
;
întrecere
;
competiție
. 2)
Raport
între
doi
sau mai
mulți
producători
,
comercianți
etc. care
luptă
pentru
acapararea
pieței
, a
clientelei
în
vederea
obținerii
unui
profit
maxim
. [G.-D.
concurenței
] /<fr.
concurrence
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia concurenta
CONCURÉNȚĂ
s.f.
1.
Rivalitate
,
luptă
între
industriași
sau
între
comercianți
pentru
acapararea
pieței
,
pentru
obținerea
unor
profituri
cât mai
mari
etc.
2.
Întrecere
,
luptă
pentru
întâietate
. ♢
A
face
concurență cuiva
= a
căuta
să
întreacă
pe cineva,
urmărind
același
scop
ca și el.
3.
(
Mat
.
)
Proprietate
a
trei
sau mai
multor
curbe
sau
suprafețe
de a avea un
punct
comun
. [Cf. fr.
concurrence
, it.
concorenza
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia concurenta
CONCURÉNȚĂ
s. f.
1.
rivalitate
între
industriași
sau
comercianți
pentru
acapararea
pieței
,
pentru
obținerea
unor
profituri
cât mai
mari
etc. 2.
întrecere
,
luptă
pentru
întâietate
. 3. (biol.)
relație
interspecifică
antagonistă
în care
două
specii
animale
sau
vegetale
„
luptă
”
pentru
aceleași
resurse
de
mediu
. 4. (
mat
.)
proprietate
a
două
ori mai
multe
drepte
sau
curbe
de a avea un
punct
comun
. o
punct
de ~ =
punct
de
intersecție
a
dreptelor
concurente
. (< fr.
concurrence
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia concurenta
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK