Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția învățasem definiție dex
învățasem
găsește rime pentru
învățasem
a învăța pasărea să zboare
expr. (iron. – d.
oameni
)
a
învăța
un
lucru
pe cineva mai
competent
/ mai
experimentat
decît
sine
în
respectivul
domeniu
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia învățasem
a-l învăța pe taică-său să facă copii
expr.
v.
a
învăța
pasărea
să
zboare
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia învățasem
ÎNVĂȚÁ,
învắț
, vb. I.
1.
Tranz. A
transmite
cuiva (
sistematic
)
cunoștințe
și
deprinderi
dintr-un
domeniu
oarecare
; a
iniția
pe cineva într-o
meserie
,
știință
,
artă
etc.
2.
Tranz. A
sfătui
, a
povățui
pe cineva să
facă
ceva (arătându-i
cum
să
procedeze
).
3.
Tranz. A
dobândi
cunoștințe
prin
studiu
, a
ajunge
prin
muncă
sistematică
să
cunoști
o
meserie
, o
artă
, o
limbă
etc.; a
studia
. ♦ A-și
întipări
în
minte
ceva
pentru
a
putea
reproduce
; a
memora
.
4.
Tranz. și refl. A (se)
deprinde
, a (se)
obișnui
, a (se)
familiariza
.
5.
Tranz. A
trage
o
învățătură
, a
căpăta
experiență
. ♢ Expr. (Tranz. și refl.)
A
(
se
)
învăța
minte
= a
câștiga
sau a
face
să
câștige
experiență
, a
trage
sau a
face
să
tragă
învățăminte
dintr-o
întâmplare
neplăcută
. – Lat. *
invitiare
(< vitium „
viciu
”).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia învățasem
ÎNVĂȚÁ
vb.
1.
v.
studia
.
2.
a
studia
, (înv.) a
pedepsi
, a
ștudirui
, (
grecism
înv.) a
spudaxi
.
(~
istoria
; ~ la
geografie
.)
3.
a
citi
, a
studia
.
(A ~
cursul
de la un
capăt
la
altul
.)
4.
a se
pregăti
, a se
prepara
, a
studia
.
(A ~
serios
pentru
examene
.)
5.
v.
asimila
.
6.
v.
memoriza
.
7.
v.
instrui
.
8.
a (se)
iniția
, a (se)
instrui
.
(A ~ pe cineva într-o
disciplină
.)
9.
v.
însuși
.
10.
v.
îndruma
.
11.
v.
sfătui
.
12.
v.
aclimatiza
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia învățasem
ÎNVĂȚÁ
vb. v.
comanda
,
decide
,
dispune
,
fixa
,
hotărî
,
ordona
,
porunci
,
stabili
,
statornici
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia învățasem
A (se) învăța
≠ a (se)
dezvăța
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia învățasem
A se învăța
≠ a se
debarasa
, a se
dezbăra
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia învățasem
învățá
vb., ind. prez. 1 sg.
învăț
, 3 sg. și pl.
înváță
, perf. s. 1 sg.
învățái
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia învățasem
A ÎNVĂȚÁ învăț 1.
tranz.
1)
(
activități
,
acțiuni
,
procese
)
A
însuși
prin
eforturi
susținute
.
~ o
meserie
.
2)
(
persoane
)
A
face
să
capete
cunoștințe
și/sau
deprinderi
într-un
domeniu
oarecare
; a
pregăti
; a
instrui
; a
prepara
. ♢
~
minte
a
pedepsi
pentru
a-i da
învățătură
pe
viitor
. 3) A
susține
cu
sfaturi
, cu
recomandări
(
cum
trebuie
procedat
într-o
situație
sau alta); a
sfătui
; a
povățui
; a
îndruma
. 4)
(
lecții
,
poezii
,
roluri
etc.)
A
reține
în
memorie
; a
memoriza
. 2.
intranz. pop.
A
urma
cursurile
(unei
instituții
de
învățământ
); a-și
face
studiile
. /<lat.
invitiare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia învățasem
A SE ÎNVĂȚÁ mă învăț
intranz.
A
căpăta
anumite
deprinderi
; a se
deprinde
. /<lat.
invitiare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia învățasem
învățá (învắț, învățát),
vb. –
1.
A
deprinde
, a
obișnui
. –
2.
A
instrui
, a
transmite
cunoștințe
. –
3.
A se
instrui
, a
studia
. –
4.
A
Învăța
pe de
rost
, a
ști
pe
dinafară
. –
5.
A
catehiza
, a
îndoctrina
. –
6.
A
disciplina
, a
cuminți
. –
7.
(Înv.) A
porunci
, a
ordona
. –
8.
A
sfătui
. – Mr.
(a)nveț, (a)nvețare
, megl.
anveț, anvițari
, istr.
(
an
)mețu.
Lat. *
invĭtiāre
, de la
vĭtium
(
Lexiconul
de la
Buda
,
Pușcariu 898;
Candrea
-
Dens
., 895; REW 4536; Densussianu,
GS
, II, 10;
DAR
), cf. it.
invezzare, avvezare
„a
deprinde
” (calabr.
ambizzari
„a
învăța
”), prov.
envezar,
v. fr.
envoisier,
v. cat.
avesar
(sp.
anviso
„
înțelept
,
prudent
”, cf. Berceo,
Milagros,
14);
pentru
lat. *
vĭtiāre
, cf.
port
.
vezar
și Gamillscheg , s. v.
apprivoiser.
Der.
învățat
, adj. (
instruit
; s.m.,
savant
,
erudit
,
om
cult
);
învățăcel
, s.m. (
discipol
,
elev
;
ucenic
), dim. de la cuvîntul
anterior
(
ipoteza
unui
model
germ.
Lehrling
›
Lehrer
,
sugerată
de
DAR
, nu pare
necesară
);
învățămînt
, s.n. (
învățătură
;
domeniul
și
activitatea
de
instruire
și
educare
)
format
ca fr.
enseignement
de la
enseigner
;
învățător
, adj. (
instructiv
, care
instruiește
);
învățător
,
s.m. (
instructor
,
pedagog
,
institutor
;
astăzi
,
persoană
care
predă
în
primele
clase
școlare
; înv.,
sfetnic
);
învățătoare
,
s.f. (
femeie
care
predă
în
primele
clase
școlare
);
învățătoresc
,
adj. (de
învățător
,
didactic
);
învățătorie
,
s.f. (
rar
.
învățătură
);
învăț
,
s.n. (
nărav
,
viciu
;
instrucție
,
învățătură
;
rar
,
sfat
),
deverbal
de la
învăța
;
învățătură
,
s.f. (
instrucțiune
;
studiu
,
cultură
,
știință
,
înțelepciune
;
lecție
,
povață
;
morală
(de
fabulă
),
concluzie
moralizatoare
;
sfat
; înv.,
poruncă
);
desvăța,
vb. (a
dezobișnui
);
desvăț,
s.n. (
acțiunea
de a
dezvăța
de un
obicei
prost
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia învățasem
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK