Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția spiritelor definiție dex
spiritelor
găsește rime pentru
spiritelor
SPÍRIT,
spirite
,
s.n.
I. 1.
Factor
ideal
al
existenței
(
opus
materiei
);
conștiință
,
gândire
;
p. ext.
minte
,
rațiune
,
intelect
. ♦
Inteligență
,
deșteptăciune
,
istețime
;
capacitate
de
imaginație
,
fantezie
. ♢ Expr.
(
Om
) de
(sau
cu
)
spirit
= (
om
) cu
minte
ageră
,
inteligent
; (
om
)
spiritual
, cu
umor
. ♦ (În
filozofia
idealistă
și în
concepțiile
mistico-
religioase
)
Element
considerat
ca
factor
de
bază
al
universului
,
opus
materiei
,
identificat
cu
divinitatea
sau cu
spiritul
(
1
). ♦ (În
concepțiile
religioase
)
Ființă
imaterială
,
supranaturală
,
duh
; (în
superstiții
)
stafie
,
strigoi
,
fantomă
.
2.
Persoană
considerată
sub
raportul
capacității
sale
intelectuale
sau din
punctul
de
vedere
al
însușirilor
morale
, de
caracter
etc. ♢
Spirit
universal
(sau
enciclopedic
) =
persoană
care
posedă
cunoștințe
(și se
manifestă
) în
foarte
multe
domenii
.
3.
(La pl.)
Societatea
în
întregul
ei,
oamenii
considerați
ca
purtători
ai unor
idei
, ai unor
preocupări
intelectuale
;
opinie
publică
.
4.
Mod
,
fel
de a
gândi
, de a se
manifesta
;
părere
,
concepție
împărtășită
de un
grup
de
oameni
, de o
colectivitate
. ♢
Loc
. prep.
În
spiritul
...
= în
concordanță
cu...
5.
Caracter
specific
,
trăsătură
caracteristică
a ceva. ♦
Sensul
real
a ceva.
Spiritul
legilor
.
6.
Înclinare
,
pornire
,
tendință
care
determină
felul
de a fi, de a
gândi
, de a se
manifesta
al cuiva.
7.
Glumă
,
anecdotă
,
banc
.
II.
Semn
grafic
în
scrierea
greacă
, care,
adăugat
unui
sunet
,
arată
cum
se
pronunță
sunetul
respectiv
din
punctul
de
vedere
al
aspirației
. – Din lat.
spiritus
, it.
spirito.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia spiritelor
SPÍRIT
s.
1.
v.
gândire
.
2.
(FILOZ.)
duh
,
suflet
.
(
Spirit
și
materie
.)
3.
v.
suflet
, (Transilv. și Bucov.)
bleasc
.
(I-a
ieșit
spiritul
.)
4.
v.
duh
.
5.
v.
minte
.
6.
deșteptăciune
, v.
inteligență
.
7.
suflet
.
(
Spiritul
poporului
român
.)
8.
specific
.
(
Spiritul
limbii
noastre
.)
9.
(la pl.) v.
opinie
publică
.
10.
duh
,
haz
,
umor
, (fig.)
piper
,
sare
.
(
Glumă
plină
de
spirit
.)
11.
v.
anecdotă
.
12.
v.
fantomă
.
13.
(LINGV.)
spirit
lin
= (înv.)
psili
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia spiritelor
SPÍRIT
s. v.
aer
,
alcool
,
chip
,
etanol
,
fel
,
gen
,
manieră
,
mod
,
răsuflare
,
respirație
,
sens
,
spirt
,
suflare
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia spiritelor
spírit
s. n., (
persoane
,
duhuri
,
glume
,
semne
grafice
) pl.
spírite
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia spiritelor
SPÍRIT ~e
n.
1)
Factor
ideal
al
existenței
,
principiu
imaterial
interpretat
ca
fiind
produs
superior
al
activității
creierului
omenesc
;
conștiință
;
gândire
;
duh
. 2)
Rezultat
al
activității
creierului
omenesc
;
minte
;
rațiune
;
intelect
. 3)
Capacitate
intelectuală
;
aptitudine
de
imaginare
;
istețime
a
minții
;
deșteptăciune
;
talent
;
inteligență
.
♢ ~
inventiv
ingeniozitate
.
(
Om
) cu (
sau
de) ~
a) (
om
) cu
mintea
ageră
; b) (
om
)
spiritual
, cu
umor
. 4)
Factură
psihică
și
morală
;
fire
;
caracter
;
natură
.
~
progresist
. ~
critic
. ♢ ~
universal
(
sau
enciclopedic
)
persoană
care
posedă
cunoștințe
multiple
în
diverse
domenii
.
Prezență
de ~
însușire
de a se
orienta
imediat
într-o
situație
neașteptată
.
În ~ul
vremii
așa
cum
dictează
actualitatea
.
~ul
limbii
specific
prin care se
caracterizează
o
limbă
.
În ~ul
legii
respectând
legea
. 5)
Persoană
considerată
sub
raportul
activității
sale
intelectuale
.
~e
mari
. 6)
Modalitate
de
gândire
sau de
comportare
care
constituie
esența
unei
persoane
. 7)
Opinie
publică
;
părere
a
colectivității
. 8)
Factor
imaterial
,
identificat
cu
divinitatea
și
opus
materiei
;
duh
. 9)
rel.
Ființă
imaginară
,
creată
de
fantezie
, care
provoacă
spaimă
;
stafie
;
vedenie
;
nălucă
;
fantomă
. 10)
(în
superstiții
)
Suflet
al unui
mort
;
duh
;
strigoi
;
stafie
. 11)
la pl.
Vorbă
de
duh
;
banc
;
anecdotă
.
♢ A
face
~e
a
spune
glume
; a
glumi
. /<lat.
spiritus
,
fr.
esprit,
germ.
Spiritus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia spiritelor
spírit (-te),
s.n. –
1.
Minte
,
rațiune
,
inteligență
,
părere
;
semn
grafic
. –
2.
Glumă
,
banc
. Lat.
spiritus
(
sec
. XIX);
sensul
al
doilea
după fr.
mot
d’esprit
. Este
dubletul
lui
spirituș
(var.
spiriduș
), s.m. (
familiar
,
duh
rău
în
serviciul
unui
vrăjitor
), din lat., cu
pronunțarea
mag. (Tiktin), cf.
pol
.
spiritusek
; și al lui
spirt
(var. megl.
șpirț
, mr.
șpirtu
), s.n. (
alcool
; înv.,
esență
; zvîrlugă,
om
neastîmpărat), din it.
spirito
, cf. ngr. σπίριτο,
rus
.
spirt
(Cihac, II, 357; Sanzewitsch 209), tc.
ispirto
; der.
spirtos
, adj. (
alcoolic
). Der. (din fr.)
spiritism
, s.n.;
spiritist
,
s.m.;
spiritual
,
adj.;
spiritualism
,
s.n.;
spiritualist
,
s.m.;
spiritualitate
,
s.f.;
spiritualiza
,
vb.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia spiritelor
SPÍRIT
s.n.
I. 1.
Factor
ideal
al
existenței
(
opus
materiei
);
totalitatea
facultăților
intelectuale
;
rațiune
,
intelect
;
conștiință
.
2.
Inteligență
;
imaginație
.
3.
(
În
superstiții
)
Ființă
imaterială
,
supranaturală
.
4.
Mod
,
fel
de
manifestare
, de
gândire
.
5.
Glumă
,
anecdotă
. ♦
Vorbă
de
duh
;
ironie
. ♦
A
face
spirite
= a
glumi
.
6.
Caracter
specific
a ceva. ♦
Sensul
real
a ceva.
II.
Semn
grafic
în
scrierea
greacă
, care
arată
cum
se
pronunță
din
punctul
de
vedere
al
aspirației
sunetul
căruia
i se
adaugă
. [< lat.
spiritus
, cf. it.
spirito
, fr.
esprit
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia spiritelor
SPÍRIT
s. n.
I. 1.
totalitatea
facultăților
intelectuale
;
rațiune
,
intelect
;
conștiință
. ♢
persoană
considerată
sub
raportul
capacității
sale
intelectuale
, al
însușirilor
morale
de
caracter
etc. 2.
inteligență
;
imaginație
. 3. (în
concepțiile
religioase
)
ființă
imaterială
,
supranaturală
. 4.
mod
,
fel
de
manifestare
, de
gândire
. o în ŭl =
potrivit
cu... 5.
glumă
,
anecdotă
;
vorbă
de
duh
. o a
face
ĕ
= a
glumi
. 6.
caracter
specific
a ceva. II.
semn
grafic
în
scrierea
greacă
, care
arată
cum
se
pronunță
, din
punctul
de
vedere
al
aspirației
,
sunetul
căruia
i se
adaugă
. (< lat.
spiritus
, it.
spirito
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia spiritelor
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK