păstrá (păstréz, păstrát),
vb. –
1. A ține, a se
îngriji de ... –
2. A
conserva, a
reține. –
3. A
rezerva, a
depozita. – Mr.
spăstrescu, spăstrire, megl.
păstrés, păstriri. Ngr. παστρεύω „a
curăța”, din πάστρα „
curățenie” (Meyer 3231; Tiktin), cf.
alb.
pastroń „a
curăța” (Philippide, II, 726).
Semantismul nu este
clar;
poate trebuie să fie
admisă o
confuzie a lui παστρεύω „a
curăța” cu παστώνω „a
săra, a
conserva”. Der. din lat. *
parsitare (REW 6255) nu pare
posibilă, cf. Rosetti, I, 161. Der.
păstru, s.n. (
conservare;
economisire);
păstrător, adj. (care
păstrează). Bg.
pastrja „a
păstra”,
pastrenije „
conservare”
par să
provină din
rom. (
Candrea,
Elemente, 408; Capidan,
Raporturile, 233).