definiția nit definiție dex

nit

găsește rime pentru nit
Cuvinte apropiate: bit, cit, fit, hit, kit, lit, mit, nat, net, ni, nict, nii, nil, nim, nin, nip, nir, nit, nit, nită, nitr, niu, nix, noit, not, nut, rit, sit, șnit, unit, wit

NIT2,

niți, s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a luminației. [Abr.: nt] – Din fr., engl. nit.

NIT1,

nituri, s.n. Tijă de metal (cilindrică) prevăzută cu un cap de diametru mai mare decât corpul, folosită la îmbinarea pieselor metalice, de piele sau de carton. – Din germ. Niet.

NIT1,

nituri, s.n. Tijă de metal (cilindrică) prevăzută cu un cap de diametru mai mare decât corpul, folosită la îmbinarea pieselor metalice, de piele sau de carton. – Din germ. Niet.

NIT2,

niți, s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a luminației. [Abr.: nt] – Din fr., engl. nit.

nit

s. m. (unitate de măsură a luminației), pl. niți

nit

s. n., (tijă de metal) pl. níturi

nit

s. n., (tijă de metal) pl. níturi

nit

s. m. (unitate de măsură a luminației), pl. niți

NIT ~uri

n. Tijă (de metal moale) cu floare mare la un capăt, folosită la îmbinarea a două piese prin turtirea celuilalt capăt (de obicei, bătându-l cu ciocanul). /<germ. Niet

NIT ~uri

n. Tijă (de metal moale) cu floare mare la un capăt, folosită la îmbinarea a două piese prin turtirea celuilalt capăt (de obicei, bătându-l cu ciocanul). /<germ. Niet

nit (nituri),

s.n. – Cui bont. Germ. Niet(e). – Der. nitui, vb. (a bate nituri); nituială, s.f. (nituire); nituitor, s.m. (muncitor care nituiește).

nit (nituri),

s.n. – Cui bont. Germ. Niet(e). – Der. nitui, vb. (a bate nituri); nituială, s.f. (nituire); nituitor, s.m. (muncitor care nituiește).

NIT

s.m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru luminanță, reprezentând luminanța uniformă a unei surse de lumină plane cu aria de un metru pătrat, care emite în direcția normală o intensitate luminoasă de o candelă. [Pl. niți. / < fr. nit, cf. lat. nit(idus)strălucitor].

NIT

s.m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru luminanță, reprezentând luminanța uniformă a unei surse de lumină plane cu aria de un metru pătrat, care emite în direcția normală o intensitate luminoasă de o candelă. [Pl. niți. / < fr. nit, cf. lat. nit(idus)strălucitor].

NIT2

s. m. unitate de măsură pentru luminanță, egală cu luminanța uniformă a unei surse cu aria de 1 m2, care emite o intensitate luminoasă de o candelă. (< fr., engl., nit)

NIT1

s. n. cui cu capul mare, turtit. (< germ. Niet)

NIT1

s. n. cui cu capul mare, turtit. (< germ. Niet)

NIT2

s. m. unitate de măsură pentru luminanță, egală cu luminanța uniformă a unei surse cu aria de 1 m2, care emite o intensitate luminoasă de o candelă. (< fr., engl., nit)
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.