definiția judecatii definiție dex

judecatii

găsește rime pentru judecatii

Judecat

≠ nejudecat
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia judecatii

JUDECÁTĂ

, judecăți, s.f. 1. Facultatea (1) de a gândi logic; rațiune, inteligență, gândire. ♢ Loc. adj. și adv. Cu judecată = cu bun-simț, cu tact; serios, temeinic. ♦ Părere, idee, socoteală. 2. Formă logică fundamentală exprimată printr-o propoziție în care se afirmă sau se neagă ceva. 3. Acțiunea de a judeca (4); dezbatere judiciară; proces, județ (I, 3); soluție dată într-un litigiu. ♢ Loc. vb. A face judecată = a judeca. ♢ Expr. A da (sau a trage, a chema, a trimite etc. în ori la) judecată = a intenta cuiva un proces, a chema în fața justiției. (În unele religii) Judecata de apoi = judecată divină la care Dumnezeu va chema pe toți oamenii, la sfârșitul lumii, pentru a le hotărî soarta (fericirea sau osânda veșnică). – Lat. judicata (pl. lui judicatum).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia judecatii

JUDECÁTĂ

s. 1. v. inteligență. 2. v. minte. 3. gân-dire, intelect, înțelegere, minte, raționament, rațiune, (fig.) cap. (Are o ~ extrem de limpede.) 4. minte, rațiune, (rar) cunoștință, (pop. și fam.) glagore, (înv.) rezon. (O ~ normală.) 5. minte, raționament, rațiune, (înv.) socoată, socoteală, socotință. (O ~ sănătoasă.) 6. v. concepție. 7. v. pă-rere. 8. v. chibzuială. 9. v. apreciere. 10. proces.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia judecatii

JUDECÁTĂ

s. v. condamnare, jurisdicție, osândă, pedeapsă.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia judecatii

judecátă

s. f., g.-d. art. judecății; pl. judecăți
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia judecatii

JUDEC//ÁTĂ ~ăți

f. 1) Facultate a omului de a gândi logic și de a înțelege sensul și legătura fenomenelor; intelect, minte; rațiune. ♢ Cu ~ a) cu bun-simț; cu chibzuială; b) temeinic. 2) Formă fundamentală a gândirii, exprimată printr-o propoziție în care se afirmă sau se neagă ceva. 3) Gând exteriorizat în care se afirmă sau se neagă ceva; raționament. 4) Punct de vedere (asupra unui lucru sau asupra unei persoane); opinie, părere, considerent; cuvânt. 5) jur. Întrunire a unei instanțe judecătorești pentru soluționarea unor chestiuni de natură penală sau civilă; acțiune judiciară; proces. ♢ A da (sau a chema, a trimite) în ~ (pe cineva) a intenta un proces cuiva; a deferi judecății (pe cineva), ~ata de apoi judecată divină care se crede că va avea loc la sfârșitul lumii. /<lat. judicata
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia judecatii
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar