Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția beciul definiție dex
beciul
găsește rime pentru
beciul
a băga pe moșul în beci
expr. (adol.)
v.
a
băga
pe
ăla
micu’ la
serviciu
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia beciul
BECI,
beciuri
,
s.n.
1.
Pivniță
.
2.
Închisoare
(în
subsolul
unei
clădiri
). –
Et
.
nec
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia beciul
BECI
s. v.
pivniță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia beciul
BECI
s. v.
arest
,
închisoare
,
ocnă
,
penitenciar
,
pușcărie
,
temniță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia beciul
beci
s. n., pl.
béciuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia beciul
BECI ~uri
n.
1)
Construcție
subterană
(
aparte
sau la
subsolul
unei
clădiri
) în care se
păstrează
alimentele
;
pivniță
. 2)
Închisoare
în
subsolul
unei
clădiri
. /Orig.
nec
.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia beciul
béci (béciuri),
s.m. –
Berbec
tînăr
, de
doi
ani
. – Mr.
beci
.
Bg., sb.
biče
„
taur
tînăr
”, sb.
bičij
„
taurin
”.
Schimbarea
semantică
,
deși
curioasă
, este
aceeași
ca în
cazul
lui
buhai
, care
înseamnă
totodată
și „
taur
” și „
berbec
”. Diculescu,
Elemente
,
444,
crede
că este
reprezentant
al gr. βηϰίον „
oaie
tînără
” și
legat
de it.
becco
. Pușcariu 198 de
asemenea
îl
lega
de it.,
dar
îl
considera
rezultat
al lui
(ber)beculus
, care
ar
fi
trebuit
să
dea
*
bechi
;
însuși
autorul
și-a
abandonat
ipoteza
în
DAR
; cf. REW 9270 și 1020a. Capidan,
Dacor.,
IV
, 444, se
referă
la sl.
belče
, de la
bĕlŭ
„
alb
”,
ipoteză
puțin
verosimilă
. Cf.
bic
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia beciul
béci (béciuri),
s.n. –
Subsol
,
pivniță
.
Probabil
din
cuman
.
beč
„
fortificat
” (
DAR
, Pușcariu,
Lr.,
315), cuvînt
oriental
care s-a
păstrat
și în
numele
vechi
al Vienei, tc.
beç
›
rom
.
Beci
(cf. Șeineanu, II, 42). Der.
becer
,
s.m. (
șef
peste
bucătăriile
domnești
,
dregător
al
curții
care, începînd cu
sec
. XVIII,
exercita
efectiv
funcția
stolnicului
);
becerie
,
s.f. (
bucătărie
domnească
).
Numele
de
becer
(cf.
pivnicer
) se
explică
prin
întrebuințarea
dată în
mod
tradițional
pivnițelor
drept
cămară
.
Totuși
,
DAR
dă
originea
sa ca
necunoscută
, și se gîndește
numai
la o
posibilă
legătură
cu germ.
Zucker-bäcker
. Nu este
sigur
, pe de altă
parte
, că
becer
înseamnă
, „
plăcintar
”,
cum
greșit
afirmă
DAR
și
Candrea
; cf. Odobescu:
becerul
,
adică
bucătarul
domnesc
. Scriban
propune
ca
etimon
sb.
pečar
„
brutar
”.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia beciul
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK