dregători, s.m. (În Țara Românească și în Moldova) Demnitar la curtea domnească având atribuții în sfatul domnesc, în administrație, justiție, armată; p.gener. conducător; înalt funcționar [Var.: (înv. și reg.) diregătór s.m.] – Drege + suf. -ător.
s. v. demnitar.
s. m., pl. dregătóri
m. (în Moldova și în Muntenia veche) Mare demnitar la curtea domnească, având atribuții administrative, militare și judecătorești. /a drege + suf. ~ător