Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția adica definiție dex
adica
găsește rime pentru
adica
Cuvinte apropiate:
abdica
,
adecă
,
adia
,
adică
,
adică
,
alică
,
amică
,
apica
,
ardica
,
arica
,
ațică
,
ațică
,
bădică
,
dică
,
rădica
ADÍCĂ
adv.
1.
Și
anume
, cu alte
cuvinte
, va să
zică
;
adicălea
,
adicătelea
.
2.
La
urma
urmei
, în
definitiv
; mai
bine
zis
. ♢ Expr. (
Substantivat
)
La (o) adică
sau (
reg
.)
la
dică
=
a)
la
drept
vorbind
; ca să
spun
adevărul
;
b)
în
momentul
hotărâtor
, la
nevoie
. [Acc. și:
ádică
. – Var.: (
reg
.)
adécă
,
dícă
adv.] –
Et
.
nec
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia adica
ADÍCĂ
adv.
1.
Și
anume
, cu alte
cuvinte
, va să
zică
;
adicălea
,
adicătelea
.
2.
La
urma
urmei
, în
definitiv
; mai
bine
zis
. ♢ Expr. (
Substantivat
)
La (o) adică
sau (
reg
.)
la
dică
=
a)
la
drept
vorbind
; ca să
spun
adevărul
;
b)
în
momentul
hotărâtor
, la
nevoie
. [Acc. și:
ádică
. – Var.: (
reg
.)
adécă
,
dícă
adv.] –
Et
.
nec
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia adica
ADÍCĂ
adv.
anume
, (livr.)
recte
, (înv.)
sireaci
.
(
Amurgul
vieții
, ~
bătrânețea
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia adica
ADÍCĂ
adv.
anume
, (livr.)
recte
, (înv.)
sireaci
.
(
Amurgul
vieții
, ~
bătrânețea
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia adica
adícă/ádică
adv.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia adica
adícă/ádică
adv.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia adica
ADÍCĂ
adv.
1) Cu alte
cuvinte
; și
anume
. 2)
Înseamnă
că; prin
urmare
;
așadar
;
deci
. ♢
La o ~
a) la
nevoie
; b) la
drept
vorbind
. [Acc. și
ádică
] /Orig.
nec
.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia adica
ADÍCĂ
adv.
1) Cu alte
cuvinte
; și
anume
. 2)
Înseamnă
că; prin
urmare
;
așadar
;
deci
. ♢
La o ~
a) la
nevoie
; b) la
drept
vorbind
. [Acc. și
ádică
] /Orig.
nec
.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia adica
ádícă
, adv. –
1.
Cu alte
cuvinte
, va să
zică
. –
2.
(Înv.)
Iată
,
uite
. – Var. (înv.)
adecă
, adicăte(
lea
).
< Lat. „
ădaequē
” „
deopotrivă
, la
fel
” (cf.
Du
Cange
, și
Corpus
gloss. lat.
, V, 21). Este
curios
că s-au
căutat
soluții
atît
de
îndepărtate
, și
atît
de
absurde
, și că
DAR
se
mulțumește
să-l
considere
cuvînt de
origine
necunoscută
. S-au
propus
gr. δίϰη „
dreptate
” (Hasdeu; Jarnik,
ZRPh.,
XXVII, 502);
adde quod
(Ebeling,
ZRPh.,
XXIV, 525;
Candrea
,
Éléments,
64;
Candrea
). *
addῑca
, imper. de la
*addῑcāre
(Subak,
Archegrafo triestino,
XXX, 420; cf. REW 142);
id
est
quod
sau
idem
quod
sau
ad
id
quod
(Philippide,
Principii
, 7);
vide
eccum
(Crețu 304);
ad
id
quod
(Scriban);
adest eccum
(Procopovici,
Adecă
,
în
Omagiu
lui I.
Nistor
, Cernăuți, 1937, și
Dacor.
, X, 79), și
chiar
tc.,
arab
.
dakika
„
clipă
” (Lokotsch, 469).
Accentuarea
ádică
,
singura
menționată
de
DAR
, este mai
puțin
frecventă
decît
adícă
.
Accentele
àdicătele
(a)
ne sînt
necunoscute
și
par
puțin
firești
(cf.
DAR
);
pentru
explicarea
lui
-te-
le
la acest
ultim
cuvînt, cf. Procopovici,
Dacor.,
X, 72-9. Din
rom
.
provine
țig.
adaki
„
numai
”.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia adica
ádícă
, adv. –
1.
Cu alte
cuvinte
, va să
zică
. –
2.
(Înv.)
Iată
,
uite
. – Var. (înv.)
adecă
, adicăte(
lea
).
< Lat. „
ădaequē
” „
deopotrivă
, la
fel
” (cf.
Du
Cange
, și
Corpus
gloss. lat.
, V, 21). Este
curios
că s-au
căutat
soluții
atît
de
îndepărtate
, și
atît
de
absurde
, și că
DAR
se
mulțumește
să-l
considere
cuvînt de
origine
necunoscută
. S-au
propus
gr. δίϰη „
dreptate
” (Hasdeu; Jarnik,
ZRPh.,
XXVII, 502);
adde quod
(Ebeling,
ZRPh.,
XXIV, 525;
Candrea
,
Éléments,
64;
Candrea
). *
addῑca
, imper. de la
*addῑcāre
(Subak,
Archegrafo triestino,
XXX, 420; cf. REW 142);
id
est
quod
sau
idem
quod
sau
ad
id
quod
(Philippide,
Principii
, 7);
vide
eccum
(Crețu 304);
ad
id
quod
(Scriban);
adest eccum
(Procopovici,
Adecă
,
în
Omagiu
lui I.
Nistor
, Cernăuți, 1937, și
Dacor.
, X, 79), și
chiar
tc.,
arab
.
dakika
„
clipă
” (Lokotsch, 469).
Accentuarea
ádică
,
singura
menționată
de
DAR
, este mai
puțin
frecventă
decît
adícă
.
Accentele
àdicătele
(a)
ne sînt
necunoscute
și
par
puțin
firești
(cf.
DAR
);
pentru
explicarea
lui
-te-
le
la acest
ultim
cuvînt, cf. Procopovici,
Dacor.,
X, 72-9. Din
rom
.
provine
țig.
adaki
„
numai
”.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia adica
ADÍCĂ
adv.
1.
Și
anume
, cu alte
cuvinte
, va să
zică
.
2.
La
urma
urmei
, în
definitiv
; mai
bine
zis
,
dar
. ♢ Expr. (
Substantivat
)
La o adică
sau (
reg
.)
la
dică
=
a)
la
drept
vorbind
; ca să
spun
adevărul
;
b)
în
momentul
hotărâtor
, la
nevoie
. [Acc. și:
ádică
. – Var.: (
reg
.)
adécă
,
dícă
adv.] – Lat.
adde... quod
.
Dictionar: Dictionarul limbii romane moderne - DLRM
|
definitia adica
!adícă
adv.
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2
|
definitia adica
!adícă
adv.
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2
|
definitia adica
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK