Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția practicile definiție dex
practicile
găsește rime pentru
practicile
líberă práctică
adj. + s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia practicile
PRÁCTICĂ,
practici
,
s.f.
1.
Practicare
,
p. ext.
deprindere
,
obicei
,
rutină
.
2.
Activitate
a
oamenilor
îndreptată
spre
crearea
condițiilor
necesare
existenței
societății
, în
primul
rând
spre
producerea
și
crearea
bunurilor
materiale
și a
valorilor
culturale
;
metodă
,
procedeu
aplicat
și
verificat
efectiv
. ♢
Loc
. adv.
În
practică
= în
mod
concret
, în
realitate
. ♢ Expr.
A pune în
practică
= a
aplica
.
3.
Exercitare
a unei
profesiuni
, a unei
discipline
,
profesare
a unei
științe
, a unei
arte
.
4.
Aplicare
și
verificare
efectivă
a
cunoștințelor
teoretice
dobândite
într-un
domeniu
oarecare
.
Practică
pedagogică
.
♦
Stagiu
de
perfecționare
sau de
dobândire
a unor
cunoștințe
practice
pe care-l
face
, într-o
fabrică
, într-o
întreprindere
etc., un
student
sau un
elev
.
Practică
de
producție
.
5.
(Mai
ales
la pl.)
Ceremonie
,
manifestare
exterioară
de
cult
. – Din germ.
Praktik,
fr.
pratique.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia practicile
PRÁCTICĂ
s.
1.
v.
aplicare
.
2.
v.
procedură
.
3.
exercițiu
, (
rar
)
deprindere
.
(Are
multă
~ în acest
domeniu
.)
4.
v.
experiență
.
5.
v.
datină
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia practicile
PRÁCTICĂ
s. v.
abilitate
,
capacitate
,
competență
,
destoinicie
,
dexteritate
,
dibăcie
,
ingeniozitate
,
iscusință
,
isteție
,
istețime
,
îndemânare
,
pregătire
,
pricepere
,
seriozitate
,
știintă
,
talent
,
ușurință
,
valoare
,
vrednicie
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia practicile
práctică
s. f., g.-d.
art
.
prácticii
;
pl.
práctici
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia practicile
PRÁCTI//CĂ ~ci
f.
1)
Activitate
volitivă
care
vizează
un
rezultat
concret
;
acțiune
de
transformare
a
lumii
. 2)
Mod
concret
de
exercitare
a unei
activități
.
~ca
vieții
. 3)
Ansamblu
de
metode
și
procedee
aplicate
în
anumite
condiții
concrete
. 4)
Ansamblu
de
deprinderi
concrete
dobândite
în
procesul
exercitării
unei
profesii
sau
specialități
;
experiență
. 5)
Proces
de
aplicare
și de
verificare
într-un
domeniu
de
activitate
a
cunoștințelor
teoretice
acumulate
prin
studiu
. [G.-D.
practicii
] /<germ.
Praktik,
fr.
pratique
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia practicile
PRÁCTICĂ
s.f.
1.
Activitatea
oamenilor
îndreptată
spre
crearea
condițiilor
necesare
existenței
și
dezvoltării
societății
, în
primul
rând
procesul
producției
materiale
. ♦
Aplicare
și
verificare
pe
teren
a
cunoștințelor
teoretice
dobândite
într-un
domeniu
oarecare
.
2.
Ansamblu
de
metode
și de
procedee
aplicate
și
verificate
efectiv
.
3.
Experiență
,
rutină
.
4.
Exercitarea
unei
profesiuni
;
profesare
. [Pl.
-ci
. / cf. germ.
Praktik
, fr.
pratique
< lat.
practicus
, gr.
praktikos
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia practicile
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK