definiția pas definiție dex

pas

găsește rime pentru pas
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: apăs, as, bas, bas, cas, fas, fâs, gas, mas, mas, nas, pa, pac, paf, pag, pai, paj, pal, pal, pam, pan, paos, pap, par, pas (inv.), pas (s.n.), pas (s.m.), pasa, pasă, pasi, paso, pat, paus, păi (vb.), păi (adv.), păr, păs, păsa, păț, pâc, pâi, pâj, pâl, pân, pâr, pâs, pâș, pât, pis, plas, pos, ps, pus, pyas (pl. lui pya), pyas, ras, ras, răs, râs (animal), râs (acțiune), sas (persoană), sas (încăpere), spas, tas, vas
Cuvinte apropiate: apăs, as, bas, bas, cas, fas, fâs, gas, mas, mas, nas, pa, pac, paf, pag, pai, paj, pal, pal, pam, pan, paos, pap, par, pas (inv.), pas (s.n.), pas (s.m.), pasa, pasă, pasi, paso, pat, paus, păi (vb.), păi (adv.), păr, păs, păsa, păț, pâc, pâi, pâj, pâl, pân, pâr, pâs, pâș, pât, pis, plas, pos, ps, pus, pyas (pl. lui pya), pyas, ras, ras, răs, râs (animal), râs (acțiune), sas (persoană), sas (încăpere), spas, tas, vas

pas (páși),

s.m. – 1. Distanța dintre piciorul din față și cel din spate în mers. – 2. Posibilitate, mijloc de a obține ceva. Lat. passus (Pușcariu 1276; Candrea-Dens., 1345; REW 6271), cf. it., port. passo, fr., prov., cat. pas, sp. paso, alb. pas (Philippide, II, 650). – Der. păsa, vb. (înv., a merge), probabil direct din lat. passare (Pușcariu 1278; Candrea-Dens., 1346), cf. it. passare, prov., sp. pasar, fr. passer, port. passar, azi doar în expresia pas(ă) de „în nici un fel, în nici un chip”, cf. fr. pas negativ; păsui, vb. (a da răgaz, a amîna); păsuială, s.f. (așteptare, amînare); păși, vb. (a face pași, a merge; a avansa, a progresa); propăși, vb. (a progresa), format după lat. progredi; propășire, s.f. (progres); propășitor, adj. (progresiv); depăși, vb. (a trece, a exceda), după fr. dèpasser. Der. neol. pas, s.n. (trecătoare), din fr. pas; pasă, s.f., din fr. passe; pasaj, s.n., din fr. passage; pasa, vb., din fr. passer; pasager (var. pasajer), s.m.; paspoal, s.n., din fr. passe-poil; pașaport, s.n., din fr. passeport, cf. mr. pasaporte (‹ it.), ngr. πασαπόρτο, tc. pasaport (ș nu e clar; influența rus. pášport nu e sigură, avînd în vedere accentul); pașaportar, s.m. (supus străin); pașuș, s.n. (Trans., Olt., înv., pașaport), din mag. passzus (Gáldi, Dict., 150). – Cf. răspas.

pas (pasuri),

s.n. – Compas de dogar sau de zidar. Origine incertă. Tiktin crede că-i vorba de o abreviere a it. compasso sau de sb. pascentură” sau de ambele în același timp. Cea de a doua explicație este mai probabilă, avînd în vedere pe pașnic, s.n. (compas), din sb. pasnikcompas”. – Der. păsui, vb. (a trasa cercuri).

pas (pasuri),

s.n. – Compas de dogar sau de zidar. Origine incertă. Tiktin crede că-i vorba de o abreviere a it. compasso sau de sb. pascentură” sau de ambele în același timp. Cea de a doua explicație este mai probabilă, avînd în vedere pe pașnic, s.n. (compas), din sb. pasnikcompas”. – Der. păsui, vb. (a trasa cercuri).

păs (pắsuri),

s.n. – Greutate, neliniște, povară. Lat. pensumpovară” (Pușcariu 1279; Candrea-Dens., 1348; REW 6394), cf. it., sp., port. peso, prov., cat. pes. Semantismul este normal, cf. sp. și Bogrea, Dacor., IV, 411. – Der. păsa, vb. (a cîntări, a împovăra, a copleși; a durea, a supăra; a avea importanță, a îngrijora), direct din lat. pensare (Pușcariu 1277; Candrea-Dens., 1347; REW 6391), cf. it. pesare, prov., sp., port. pesar, fr. peser (pentru ultimul sens, cf. calabr. mi pisa „îmi displace”); nepăsare, s.f. (indiferență, apatie); nepăsător, adj. (indiferent, impasibil); pasă-mi-te, adv. (după cîte se vede), formație obscură, pe care Candrea o deduce din îmi pasă privește”, cu suf. bg. -mi-te, explicație aparent insufientă. – Cf. apasa.

pîș

interj. – Reproduce sunetele mersului silențios. – Var. pîșa. Creație expresivă, cf. fîș, pis, hîș. Relație cu păși „a merge” (Candrea) este improbabilă și se bazează numai pe încrucișarea ambelor cuvinte în var. pîși „a merge”. – Der. pîșcîi, vb. (a reproba, a dezaproba, a fluiera), cf. hîșcîi; pîșcîială, s.f. (demonstrație de dezacord), ambele cuvinte înv., folosite de Dosoftei (sec. XVII) și pe care Scriban le pune în mod greșit în legătură cu pîrsni; pîșpîi, vb. (a murmura, a șopti); pîșpîială, s.f. (șoaptă); pîșpîitor, adj. (șoptitor; înv., băgăcios, turbulent).
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar | Kurs walut