buzunár (-re),
s.n. –
Pungă interioară la
haine. – Var.
buzdunar, boz(d)unar, bozinar, posunar etc. Mr.
buzunar. Ngr. μπουζουνάρα (Cihac, II, 641;
DAR), din gr. ζωνάριον, cf. tc.
zunnar „cingătoare de
călugăr.” – Der.
buzunări, vb. (a
fura din buzunarul cuiva, a
umbla în buzunarul cuiva);
buzunărit, s.n. (
furt);
buzunăreală, s.f. (
furt);
îmbuzunări, vb. (a pune în
buzunar, a încasa; a
fura, a
buzunări), cuvînt
rar, format artificial, pe
baza fr.
empocher.