definiția troacele definiție dex

troacele

găsește rime pentru troacele

a face troacă de porci

expr. a ocărî, a mustra.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia troacele

TROÁCĂ,

troace, s.f. 1. Albie, copaie, covată (scurtă și lată). 2. Ladă mare în care cade făina măcinată la moară. 3. Vas de lemn (în formă de jgheab, de ladă lungă etc.) în care se pune apa sau mâncarea pentru animale. 4. (Fam.; la pl.) Catrafuse, calabalâc. [Var.: (reg.) troc s.n.] – Din germ. dial. Trok.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia troacele

TROÁCĂ

s. 1. v. adăpătoare. 2. (la pl.) v. boarfe.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia troacele

TROÁCĂ

s. v. carapace, ladă, postavă, tărtăcuță, tigvă, tâlv, țest.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia troacele

troácă

s. f., g.-d. art. troácei; pl. troáce
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia troacele

TROÁ//CĂ ~ce

f. Vas de lemn sau de piatră în formă de jgheab, din care mănâncă sau beau animalele; treucă; treică. /<germ. Trog
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia troacele

troácă (-ce),

s.f. – 1. Albie, copaie, covată. – 2. Ladă în care curge făina la moară. – 3. (Trans.) Sabot, piedică de roată de car. – 4. (Olt.) Tigvă (Lagenaria vulgaris). – Var. Olt., Trans. troc, Mold. treucă. Germ. Trog, prin intermediul săs. trôch, șvabul Trucke (Diez, Gram., I, 129; Borcea 215; REW 8932; Candrea), cf. ceh. troky (Cihac, II, 421; Densusianu, Rom., XXXIII, 287). – Der. trocar, s.m. (nume dat locuitorilor din suburbiile Brașovului, poreclă dată ardelenilor de către locuitorii din Muntenia; Arg., polițist), s-a explicat prin copaia în care se vînd fructele (Lacea, Țara Bîrsei, III, 234) sau printr-un anumit obicei (Candrea), dar se datorează mai degrabă sensului de „animal care mănîncă din troacă”. Nu este clară eventuala legătură a var. treucă cu teucă.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia troacele

TROC2

s.n. v. troacă.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia troacele

TROC1

, trocuri, s.n. Schimb în natură, constituind forma cea mai simplă a comerțului. – Din fr. troc.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia troacele

TROC

s. (EC.) schimb în natură, (reg.) trampă.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia troacele

TROC

s. taftur. (Cu ~ul se strânge șaua pe cal.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia troacele

troc

(ec. pol.) s. n., pl. trócuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia troacele

TROC ~uri

n. Formă simplă de comerț, constând din schimbul în natură, caracteristică economiei primitive. /<fr. troc
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia troacele

TROC

s.n. (Ec.) Schimb în natură (obișnuit în comuna primitivă), constituind forma cea mai simplă a comerțului. [< fr. troc].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia troacele

TROC

s. n. schimb de produse în natură, fără intervenția banilor. (< fr. troc)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia troacele
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar | Kurs walut