definiția tripla definiție dex

tripla

găsește rime pentru tripla
Cuvinte apropiate: tiplă, triolă, tripla, triplan, triplat, triplă, triplo, triplu

TRIPLÁ,

triplez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face de trei ori mai mare; a (se) întrei. – Din fr. tripler.

TRIPLÁ

vb. a (se) întrei. (Producția s-a ~.)

triplá

vb. (sil. -pla), ind. prez. 1 sg. tripléz, 3 sg. și pl. tripleáză

A TRIPL//Á ~éz

tranz. A mări de trei ori; a întrei. ~ eforturile. [Sil. tri-pla] /<fr. tripler

A SE TRIPL//Á

pers. 3 se ~eáză intranz. A crește (în mărime, intensitate, greutate) de trei ori. /<fr. tripler

TRIPLÁ

vb. I. tr., refl. A (se) face de trei ori mai mare, a (se) întrei. [< fr. tripler].

TRIPLÁ

vb. I. tr., refl. a (se) face triplu. II. tr. a face o triplare. (< fr. tripler)

TRIPLA ALIANȚĂ

, denumire a blocului politic și militar, constituit în 1882 prin aderea Italiei la alianța dintre Germania și Austro-Ungaria (încheiată în 1879). S-a caracterizat printr-o politică agresivă. Ascuțirea contradicțiilor dintre statele T.A. și cele ale Antantei a provocat izbucnirea Primului Război Mondial. S-a destrămat în 1915, prin ieșirea Italiei din blocul militar al Puterilor Centrale și aderarea acesteia la Tripla Înțelegere.

TRIPLA ÎNȚELEGERE (ANTANTA)

, denumire a blocului militar și politic, format în anii 1904-1907 de Marea Britanie, Franța și Rusia. În cursul primului Război Mondial i s-au alăturat și alte state. Era îndreptată împotriva Triplei Alianțe.

TRÍPLĂ

, triple, s.f. În jargonul automobilistic, lampă de semnalizare spate, lampă care, inițial, avea trei funcții: stop frână, poziție și schimbare direcție de mers; termen folosit, de regulă, în sintagma triplă spate. – V. triplu.

TRÍPLU2

s.n. (Sport) Triplusalt. – Din triplu[salt].

TRÍPLU1, -Ă,

tripli, -e, adj. Care este, se face de trei ori mai mare sau mai mult; întreit. În triplu exemplar = în trei exemplare. ♦ Care este alcătuit, compus din trei părți. ♢ Triplă legătură = legătură chimică covalentă, compusă din trei legături de valență simplă. – Din fr. triple, lat. triplus.

TRÍPLU

adj., s. 1. adj. întreit. (Sumă ~.) 2. s. v. triplusalt.

tríplu

adj. m. (sil. -plu), pl. trípli; f. sg. tríplă, pl. tríple

TRÍPL//U ~ă (~i, ~e)

1) Care este de trei ori mai mare; întreit. Doză ~ă. 2) Care constă din trei părți; constituit din trei elemente. ♢ ~ salt probă de atletism incluzând trei sărituri consecutive în lungime. /<fr. triple

TRÍPLU, -Ă

adj. De trei ori mai mare sau mai mult; întreit. ♦ Din trei părți, cu trei părți. ♦ În triplu exemplar = în trei exemplare. [< fr. triple, cf. lat. triplex].

TRÍPLU, -Ă

adj. de trei ori mai mare, mai mult; întreit. ♢ din, cu trei părți. (< fr. triple, lat. triplus)
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar