întreiesc, vb. IV. Tranz. A face de trei ori mai mare, mai numeros; a tripla. – În + trei.
vb. v. tripla.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întreiésc, imperf. 3 sg. întreiá; conj. prez. 3 sg. și pl. întreiáscă
tranz. A mări de trei ori; a tripla. /în + trei
întreiți, -te, adj. 1. Înmulțit, mărit de trei ori. 2. (Înv.) Care e compus din trei părți de același fel. – V. întrei sau în + trei + suf. -it.
adj. v. triplu.