Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
Rrom
definiția toiege definiție dex
toiege
găsește rime pentru
toiege
TOIÁG,
toiege,
s.n.
1.
Băț
lung
și
drept
de care se
sprijină
cineva la
mers
sau de care se
servește
pentru
a se
apăra
. ♦ Fig.
Sprijin
,
ajutor
,
reazem
. ♦
Lovitură
dată cu
toiagul
(
1
).
2.
Un
fel
de
baston
purtat
ca
semn
distinctiv
sau ca
simbol
al unei
demnități
sau
autorități
.
3.
(Pop.)
Lumânare
care se
așază
în
mâna
, pe
pieptul
sau la
capul
mortului
.
4.
(La pl.
art
.)
Numele
popular
al celor
trei
stele
luminoase
așezate
la
rând
în
mijlocul
constelației
Orion
. [Pr.:
to-iag
] – Din sl.
tojagŭ, tojaga.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia toiege
TOIÁG
s.
1.
baston
, (Transilv. și
Maram
.)
măcău
.
(Se
sprijină
în ~.)
2.
(
reg
.)
stat
.
(~ul este o
lumânare
încolăcită
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia toiege
TOIÁG
s. v.
ajutor
,
mustuitor
,
reazem
,
sceptru
,
sprijin
,
sprijinitor
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia toiege
toiág
s. n., pl.
toiége
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia toiege
TOI//ÁG ~ége
n.
1)
Băț
lung
care
servește
drept
sprijin
la
mers
. 2)
Lovitură
dată cu un
astfel
de
băț
. 3)
fig.
Susținere
materială
sau
morală
;
ajutor
;
sprijin
;
reazem
. 4)
Baston
purtat
ca
simbol
al unei
demnități
sau
autorități
. 5)
pop.
Lumânare
care se pune în
mâna
sau la
capul
mortului
. /<sl.
tojagu, tojaga
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia toiege
toiág (-iége),
s.n. –
1.
Par
,
baston
. –
2.
Cîrjă. –
3.
Bîtă
de
cioban
. –
4.
Cîrjă
pastorală
. –
5.
Baston
ca
însemn
de
autoritate
. –
6.
Sceptru
. –
7.
Sprijin
,
reazem
. –
8.
Lovitură
cu
bastonul
. –
9.
Lumînare
de
morți
care se
face
de
aceeași
lungime
cu cel
răposat
. –
10.
(S.f. pl.)
Numele
a
trei
stele
din
constelația
Orion
. – Mr.
tuiag(
ă
),
megl.
tuiagă.
Sl. (sb.)
toiaga
, cf. bg.
tojag
(Miklosich,
Slaw. Elem.,
49; Cihac, II, 416; Conev 65; Byck-
Graur
,
BL,
I, 14); pare cuvînt
oriental
, cf. tc.
toyaka.
– Der.
to(i)egi,
vb. (a
umbla
, a
cutreiera
; a
bate
cu
ciomagul
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia toiege
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK