preparatori, -oare, adj., s.m. și f. 1. Adj. Care pregătește ceva, care servește pentru pregătire; pregătitor. 2. S.m. și f. Persoană care prelucrează anumite materiale pentru a obține un produs. 3. S.m. și f. Membru al corpului didactic universitar care ocupă prima treaptă din ierarhia învățământului superior. 4. S.m. și f. Persoană care dă lecții particulare unui elev; meditator. – Prepara + suf. -tor. Cf. fr. préparateur.
adj. v. prealabil, pregătitor, preliminar, premergător.
adj., s. 1. adj. v. pregătitor. 2. s. v. meditator.
adj. m., s. m., pl. preparatóri; f. sg. și pl. preparatoáre
m. și f. 1) Persoană care prepară. 2) Persoană care dă lecții particulare unui elev; meditator; pedagog; repetitor. 3) Persoană care ocupă prima treaptă a corpului didactic universitar. /a prepara + suf. ~tor
adj. Care prepară. // s.m. și f. 1. Persoană care prepară ceva. 2. Grad universitar imediat inferior asistentului; persoană care deține acest grad. 3. Meditator. [Cf. fr. préparateur, lat. praeparator].
I. adj. care prepară; preparatoriu. II. s. m. f. 1. persoană care combină anumite materiale etc. spre a obține un produs nou, a îmbunătăți calitatea unor produse etc. 2. membru al corpului didactic universitar (inferior în grad asistentului) care ajută pe profesori în activitatea științifică și didactică cu studenții. 3. meditator. (< fr. préparateur, lat. praeparator)