definiția combinatorii definiție dex

combinatorii

găsește rime pentru combinatorii
Cuvinte apropiate: combinatoric, combinatorie, combinatoriu

COMBINATÓR

, -OÁRE, combinatori, -oare, adj., s.n. 1. Adj. Care combină, care determină o combinație. 2. S.n. Aparat care poate realiza combinații de asociație între mașini, aparate și instrumente electrice. – Din rus. kombinator, fr. combinateur.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia combinatorii

combinatór

adj. m., pl. combinatóri; f. sg. și pl. combinatoáre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia combinatorii

combinatór

s. n., pl. combinatoáre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia combinatorii

COMBINAT//ÓR1 ~oáre

n. Mecanism care combină circuitele și realizează combinații de asociație tehnică. /<rus. kombinator, fr. combinateur
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia combinatorii

COMBINATÓR2 ~i

m. Persoană care se ocupă cu lucruri necinstite. /<rus. kombinator
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia combinatorii

COMBINATÓR, -OÁRE

adj. Combinatoriu. // s.n. Mecanism care combină circuitele unui motor, ale unui aparat etc. [Pl. -oare. / cf. fr. combinateur].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia combinatorii

COMBINATÓR

s. n. mecanism care combină circuitele unui motor, aparat etc. (
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia combinatorii

COMBINATÓRIE

, combinatorii, adj. (În sintagma) Analiză combinatorie = capitol din calculul probabilităților care studiază aranjamentele, permutările și combinările. – Din fr. combinatoire.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia combinatorii

combinatórie

s. f. (sil. -ri-e), pl. combinatórii
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia combinatorii

COMBINATÓRIE

adj. analiză ~ = capitol al algebrei care studiază aranjamentele, permutările și combinările; logică ~ = orientare în logica matematică, care studiază noțiunile și metodele fundamentale în construirea sistemelor și calculelor logice formale. (
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia combinatorii

combinatóriu

adj. m., f. combinatórie, pl. m. și f. combinatórii
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia combinatorii

COMBINATÓRIU, -IE

adj. Referitor la combinații, care combină, care determină o combinație; combinator. ♢ Analiză combinatorie = capitol al algebrei care studiază aranjamentele, permutările și combinările. [Pron. -riu. / cf. fr. combinatoire].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia combinatorii
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar | Kurs walut | Pret fier vechi