Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția algebrei definiție dex
algebrei
găsește rime pentru
algebrei
ALGÉBRĂ
s.f.
1.
Teorie
a
operațiilor
privind
numerele
reale
(
pozitive
ori
negative
) sau
complexe
și
rezolvarea
ecuațiilor
prin
substituirea
prin
litere
a
valorilor
numerice
și a
formulei
generale
de
calcul
numeric
particular
. ♦
Manual
școlar
care se
ocupă
cu
studierea
acestor
operații
.
2.
(În
sintagma
)
Algebra
logicii
=
parte
a
logicii
matematice
care
cuprinde
calculul
propozițiilor
,
claselor
și
relațiilor
. – Din fr.
algèbre
, lat.
algebra
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia algebrei
algébră
s. f. (
sil
.
-bră
), g.-d.
art
.
algébrei
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia algebrei
ALGÉBRĂ
f.
Ramură
a
matematicii
care se
ocupă
cu
studiul
operațiilor
aritmetice
independent
de
valorile
lor
numerice
.
~
superioară
. [ G.-D.
algebrei;
Sil
.
-ge-bră
] /<fr.
algebre
, lat.
algebra
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia algebrei
ALGÉBRĂ
s.f.
Ramură
a
matematicii
care
studiază
operațiile
aritmetice
independent
de
valorile
numerice
care
intervin
în
ele
. [< fr.
algèbre
, cf.
ar
.
al-djebr
–
reconstruire
de
fragmente
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia algebrei
ALGÉBRĂ
s. f.
ramură
a
matematicii
care
studiază
generalizările
operațiilor
aritmetice
. (< fr.
algèbre
, lat.
algebra
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia algebrei
ALGÉBRĂ
(‹ fr.; lat. m.
algebra
din
arab
.
al-dzĕbr
) s.f.
1.
Ramură
a
matematicii
care
studiază
polinoamele
al
căror
coeficienți
sînt
numere
întregi
,
raționale
,
reale
,
complexe
.
Contribuții
la
dezvoltarea
a.
au avut:
N. Tartaglia;
F. Vieté (a
dat
relațiile
între
rădăcini
și
coeficienții
unei
ecuații
);
J.
Neper
;
I.
Newton
(a
extins
formula
puterii
binomului
pentru
exponenți
raționali
); M. Rolle (a
dat
o
regulă
de
separare
a
rădăcinilor
ecuațiilor
algebrice
);
N.
Abel
; E. Galois (a
stabilit
condițiile
pentru
care o
ecuație
algebrică
este
rezolvabilă
în
radicali
).
A.
modernă
(sau
abstractă
) se
ocupă
cu
studiul
așa
-
numitelor
structuri
algebrice
(de
ex
.
grupurile
,
inelele
,
idealele
,
corpurile
etc.),
precum
și cu
studiul
relațiilor
dintre
aceste
structuri
.
A.
liniară
,
parte
a algebrei care are ca
obiect
teoria
funcțiilor
liniare
și a
sistemelor
de
funcții
liniare
.
2.
SAlgebra
logicii
(sau
booleană
) =
parte
a
logicii
matematice
bazată
pe
aplicarea
metodelor
algebrice
și care
cuprinde
calculul
prpozițiilor,
claselor
și
relațiilor
. A
fost
întemeiată
în
dec
. 5 al
sec
. 19 de G. Boole și A. De Morgan.
3.
A.
peste
un
inel
comutativ
A
=
structură
dată de un
inel
B
dotat
cu o
lege
de
compoziție
externă
definită
pe A X B cu
valori
în B și care
verifică
anumite
propietăți (
ex
.
a.
peste
corpul
numerelor
reale
).
Dictionar: Dictionar enciclopedic
|
definitia algebrei
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK