Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția pacului definiție dex
pacului
găsește rime pentru
pacului
Cuvinte apropiate:
păcelui
PAC
1
interj.
1.
(
Adesea
repetat
)
Cuvânt
care
imită
zgomotul
produs
de o
lovitură
, de
căderea
unui
obiect
, de
detunătura
unei
arme
etc.
2.
Cuvânt
care
sugerează
rapiditatea
,
caracterul
brusc
și
neașteptat
al unei
mișcări
, al unei
acțiuni
etc. –
Onomatopee
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia pacului
PAC
2
,
pacuri
, s.n. (
Reg
.)
Pachet
(de
tutun
);
legătură
;
ghem
1
– Din germ.
Pack
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia pacului
PAC
interj.
poc
!
(~! se
aude
un
foc
de
armă
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia pacului
PAC
s. v.
pachet
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia pacului
pac(-pac)
interj.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia pacului
pac
(de
tutun
) s. n., pl.
pácuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia pacului
PAC
interj. (se
folosește
pentru
a
reda
zgomotul
produs
de o
împușcătură
, de o
lovitură
etc.).
/Onomat.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia pacului
pac
interj. –
Poc
,
buf
,
tronc
(
exprimă
ideea
de
lovitură
sau de
acțiune
bruscă
). – Var.
paf
.
Creație
expresivă
, cf.
poc
și it.
pacchiare
„a
pocni
”, fr.
paf
.
– Der.
paca
-
paca
, interj. (
arată
zgomotul
ritmic
al unui
mecanism
în
funcțiune
), cf.
tic
-
tac
;
păcănit
,
s.n. (
zgomot
ritmic
);
păcănitoare
,
s.f. (
castanietă
);
păcăli
,
vb. (a
înșela
, a
amăgi
), cu suf.
expresiv
-
li
(
pentru
tranziția
semantică
de la „
plesnitură
” la „
capcană
”, cf. sp.
chasquear
; der.
admisă
mai
înainte
, de la
numele
propriu
Păcală
, este
insuficientă
,
căci
nici acest
nume
nu are o
explicație
cunoscută
;
relația
sugerată
de Pușcariu,
Dacor.,
I, 237-9 cu sl.
pokaljati
„a
încălzi
ușor
”, cf.
căli
, nu este
satisfăcătoare
din
punct
de
vedere
semantic
);
păcală
,
s.f. (
înșelare
,
vicleșug
);
Păcală
,
s.m. (
personaj
din
mitologia
populară
care
incarnează
gluma
și toate
vicleniile
care
rezultă
dintr-o
simplitate
prefăcută
, ca
Patelin
sau
Till
Eulenspiegel);
păcăleală
,
s.f. (
înșelăciune
);
păcălici
,
s.m. (
înșelător
,
trișor
);
păcălitor
,
adj. (
înșelător
);
păcălitură
,
s.f. (
festă
,
renghi
). – Din
rom
.
provine
săs
.
pokelin
„a
păcăli
”.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia pacului
pac (pácuri),
s.n. –
Pachet
,
legătură
. Germ.
Pack
(Tiktin). Se
zice
mai
ales
despre
pachetele
de
țigări
și
despre
gheme
(de
ață
, de
bumbac
etc.). Este
dubletul
lui
pașcă
, s.f. (Mold.,
pachet
de
țigări
), din germ., prin
intermediul
rus
.
pačka
, și al lui
pacioc
, s.n. (Mold.,
pachet
de
tutun
),
probabil
prin rut.;
paclă
,
s.f. (
Banat
,
pachet
de
țigări
), cu suf. dim. germ.
-el
, în
loc
de
-lein
,
caracteristic
săs
. și
bavarez
(W. Henzen,
Deutsche Wortbildung
, Tübingen 1957, p. 146);
patvagon
,
s.n. (
vagon
de
marfă
), din germ.
Packwagen.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia pacului
țac-pác
loc
. adv.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia pacului
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK