pac (pácuri),
s.n. –
Pachet, legătură. Germ.
Pack (Tiktin). Se
zice mai
ales despre
pachetele de
țigări și despre
gheme (de
ață, de
bumbac etc.). Este dubletul lui
pașcă, s.f. (Mold.,
pachet de
țigări), din germ., prin intermediul
rus.
pačka, și al lui
pacioc, s.n. (Mold.,
pachet de
tutun), probabil prin rut.;
paclă, s.f. (
Banat,
pachet de
țigări), cu suf. dim. germ.
-el, în
loc de
-lein, caracteristic
săs. și bavarez (W. Henzen,
Deutsche Wortbildung, Tübingen 1957, p. 146);
patvagon, s.n. (
vagon de
marfă), din germ.
Packwagen.